Cursă „la rece“ pentru crucea de Bobotează

Zeci de credincioşi din Constanţa, Galaţi, Brăila şi din alte judeţe se vor întrece pentru a aduce la mal crucile aruncate în apă de preoţi.

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Bobotează, cursa după crucea aruncată în apele îngheţate de preoţi, va fi respectat cu sfinţenie, astăzi, de zeci de înotători din toată ţara.

La Constanţa, tinerii curajoşi se vor arunca şi în acest an în apele mării pentru a recupera crucile de lemn aruncate de preoţi. „După slujba oficiată la Catedrala Arhiepiscopală «Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel», clerul şi credincioşii vor porni în procesiune spre faleza Cazinoului, unde va fi oficiată slujba de sfinţire a apei. Înaltpreasfinţitul Teodosie va arunca în apa mării trei cruci", a declarat preotul Alin Boc, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului. Se spune că temerarii care recuperează crucile din lemn vor avea noroc tot anul.

După acest ritual, credincioşii vor primi sticle cu agheazmă. Creştinii stropesc casele cu această apă pentru a avea noroc şi a fi sănătoşi tot anul.
An de an, între 5.000 şi 10.000 de gălăţeni vin pe faleza Dunării pentru a asista la sfinţirea apelor, la momentul scoaterii crucii din Dunăre de înotătorii curajoşi şi pentru a lua agheazmă.

Preoţii sfinţesc caii în ziua de Bobotează

Crucea de gheaţă de la Galaţi

Pregătirile de Bobotează încep cu două-trei zile înainte, prin construirea crucii de gheaţă. În trecut, crucea era cioplită cu toporul din gheaţa care se forma la suprafaţa Dunării sau a unui lac de la marginea oraşului. Cum în ultima perioadă gerul Bobotezei a fost mai mult o amintire, s-a ajuns la o soluţie de compromis: crucea este fabricată cu ajutorul instalaţiilor frigorifice de la fabrica de pâine din Galaţi.

Un alt moment important al zilei de Bobotează este aruncarea, de către arhiepiscopul Casian, a unei cruci de lemn în apele Dunării. În fiecare an, 10-15 curajoşi plonjează în apa care are doar 1-2 grade Celsius pentru a recupera crucea sfântă. Anul trecut a câştigat Costel Dumitriu, care se afla la al treilea succes din „carieră". Curse similare au loc şi la Brăila, Buzău, Călăraşi sau alte oraşe din toată ţara.

Botezul cailor, din Oltenia până în Moldova

Tradiţia botezului cailor este respectat, an de an, în mai multe localităţi din toată ţara. În Dolj, băileştenii lui Amza vin călare, dimineaţa în zi de Bobotează, pe căi ţesălaţi, cu panglici şi ciucuri împodobiţi, şi poposesc la porţile bisericilor să fie stropiţi de preoţi cu agheasmă mare. Şi după „botezul cailor", se iau la întrecere cu fală, ca s-arate fiecare ce animale bine îngrijite are. Semne că se-ntâmplă astfel mai sunt şi la oltenii din comunele Galicea Mare şi Moţăţei.

Obicei moştenit de la tătari

Botezul cailor se practică şi în satele din sudul Dobrogei. După slujbă, flăcăii se adună în centrul satului, iar preotul botează animalele, după care dă startul la ­cursa de cai organizată pe uliţa principală din sat. Tânărul care câştigă cursa este răsplătit cu un premiu. În apropiere de Galaţi, la Zaclău, caii din sat fiind sfinţiţi, pe un imaş din apropiere, de către preot. Se pare că obiceiul provine de la tătari şi că a fost „creştinat" ulterior, în urmă cu circa 300 de ani.