Cursa stransa in competitia "Jaful secolului"

"Poftiti de luati, e gratis!" Se pare ca asta a fost deviza lui Ovidiu Musetescu, pana de curand sef peste privatizarea din Romania, in cei patru ani de mandat in fruntea APAPS. Dezvaluirile facute in

"Poftiti de luati, e gratis!" Se pare ca asta a fost deviza lui Ovidiu Musetescu, pana de curand sef peste privatizarea din Romania, in cei patru ani de mandat in fruntea APAPS. Dezvaluirile facute in ultima perioada de catre cei care au intrat recent in ograda fostei APAPS dau tot mai clar dimensiunea jafului care a avut loc in procesul de vanzare a companiilor de stat si a efectului dezastruos pe care il au asupra bugetului incompetenta si chiar reaua vointa cu care au fost transate afacerile statului. Daca, la inceput, "stilul Musetescu" a fost privit cu retinere de catre posibilii investitori, curand, acestia s-au impartit in doua tabere. Cei de buna credinta, care s-au "bagat" doar acolo unde se contura perspectiva unei afaceri serioase - putini, ce-i drept - si cei pusi pe jaf, care au venit in Romania incurajati de atitudinea celui devenit peste noapte stapan pe o bucata din averea statului. Pe taraba au fost scoase peste 8.400 de societati, din care au mai ramas, la momentul in care a fost obligat sa lase din mana fraiele institutiei, putin peste 1.000, majoritatea dintre cele care nici gratis nu au starnit interesul cuiva. Cei care, cu complicitatea functionarilor APAPS, s-au gandit sa profite de "conjunctura", au cumparat fabricile de stat pe te-miri-ce, mai spre sfarsit chiar pe un euro, au vandut tot ce s-a putut si au plecat de unde au venit cu sacosele pline de bani. La sfarsitul mandatului, cand a fost "ridicat" de pe scaunul sau, laudat si premiat chiar de premierul Adrian Nastase, Musetescu a vorbit despre privatizarile sale de succes (!?!), despre cat de mult a muncit in acesti ani, dar mai ales despre beneficiile imense pe care le-a avut statul roman pe urma inimaginabilului sau efort. Beneficii care nici nu sunt greu de calculat. Pentru ca a fost un prost administrator, din 2001 incoace guvernul a oferit ajutoare de stat de peste 90.000 miliarde lei, in timp ce banii ajunsi efectiv in vistieria statului din vanzarea societatilor comerciale abia de-au trecut de 36.000 miliarde lei. Mai mult, daca te uiti pe lista cu privatizarile de succes prezentata de Musetescu la ceremonia de retragere din functie, aceasta este dominata de esecuri rasunatoare. Pe lista apare ARO Campulung, vanduta cu 150.000 euro, cu datorii sterse de cateva milioane de dolari. Societate unde de un an, de cand s-a semnat cu surle si trambite contractul de vanzare, "strategicul" Perez vinde tot ce-i ajunge in fata ochilor, astfel incat a incasat, numai pana acum, de mai bine de 20 de ori pretul platit statului roman. Iar nimeni nu are ce-i face pentru ca a avut Musetescu grija de asta: a facut un contract "beton", in favoarea cumparatorului. Astfel, singura clauza de reziliere a contractului de vanzare-cumparare este neplata pretului. In rest, Perez poate sa nu respecte nici una din obligatiile asumate in contract sau, daca maine are chef sa taie totul in bucati si sa vanda la fier vechi, n-are decat. Statul roman nu poate decat sa priveasca cu bucurie cum infloreste industria fierului vechi din Romania. Iar daca are chef sa mai piarda ceva bani, il poate da in judecata pe proprietar si dupa ani de procese poate chiar sa piarda, pentru ca Perez are la mana imunitatea data de Musetescu. "90% dintre contractele de privatizare incheiate au ca singura clauza de reziliere neplata pretului. In rest, singura cale de atac este justitia", se lamenteaza neputinciosi cei care sunt pusi sa faca acum curat in fosta ograda a APAPS. Tot un succes este considerata chiar si acum privatizarea Societatii Nationale Tutunul Romanesc. Vanduta unui consortiu despre care nimeni nu a auzit vreodata-Tobacco 2003/UE, cu 1,6 milioane dolari, afacerea se dovedeste o mina de aur pentru cumparator, care a pus mana pe un teren ce valoreaza de opt ori mai mult decat a platit pe intreaga societate. Si lista unor astfel de "succese" e lunga. Din privatizare, statul roman nu numai ca nu a castigat nimic, dar milioane de dolari pleaca de la buget pentru a plati incompetenta celor care au gestionat acest proces. Notele de plata ale fostului presedinte de la APAPS, dar si ale altora aidoma lui continua sa vina pe adresa statului roman, astfel ca si bruma de bani incasata din privatizari se va duce in despagubiri de tot soiul. Firma americana Noble Ventures vrea peste 350 milioane de dolari pentru ca statul roman nu a ajutat-o sa ramana la Combinatul Siderurgic Resita. Atat de dubioasa li s-a parut reprezentantilor FMI privatizarea SNTR, incat au cerut un audit in acest caz. Insa a avut Musetescu solutii si pentru "pretentiile" organismelor internationale: a comandat auditul la aceeasi companie, PricewaterhouseCoopers, care auditase si prima privatizare a SNTR, realizata de Ministerul Agriculturii. Normal ca reprezentantii FMI n-au fost de acord ca cine a centrat sa dea si cu capul si, dupa ce a dat un miliard de lei pe primul audit, acum statul va trebui sa mai scoata inca pe atat din buzunar pentru a plati greselile fostilor sefi de la APAPS. Care, de altfel, s-au aranjat bine cat au "administrat" averea statului - salariile, primele pe care si le acordau lunar pentru merite deosebite au ajuns la sume care ar fi facut sa crape de invidie miliardarii romani din topurile tranzitiei. Nimic din toate acestea nu pare sa deranjeze guvernul. Ba dimpotriva, cardasia de partid functioneaza atat de bine incat, dupa plecarea de la APAPS, lui Ovidiu Musetescu i s-a oferit pe tava scaunul de presedinte al Comisiei de Buget-Finante din Camera Deputatilor, iar AVAS-ul l-a imputernicit sa conduca pana la final comisia de privatizare de la BCR, ca sa-si mai rotunjeasca veniturile cu vreo suta de milioane lei/luna. Ultimele evenimente au relansat competitia pentru trofeul "Jaful secolului", iar Musetescu conduce detasat.