Curent electric produs de valurile unui fluviu

Cu un debit record de peste 530 de metri cubi de apă pe secundă, râul Severn va putea asigura cinci procente din necesarul energetic al Regatului Unit Valul provocat de maree urcă 16

Cu un debit record de peste 530 de metri cubi de apă pe secundă, râul Severn va putea asigura cinci procente din necesarul energetic al Regatului Unit

Valul provocat de maree urcă 16 kilometri în susul fluviului. Timp de zece ore pe zi, el ar putea genera 8,6 gigawaţi, adică 5% din necesarul Marii Britanii.

Un fenomen destul de rar întâlnit asigură, de milenii, faima fluviului Severn, ce străbate Ţara Galilor şi Anglia. Dintre toate apele curgătoare ale englezilor, fluviul de 354 de kilometri lungime are cel mai mare debit, aducând spre mare până la 533 de metri cubi de apă în fiecare secundă. El se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic, chiar în dreptul Canalului Bristol.

Mareea atinge în această regiune o diferenţă maximă de nivel de 15 metri şi apa de mare intră, zi de zi, peste apa dulce a fluviului, urcând pe cursul acestuia sub forma unor valuri ce alunecă în sens invers faţă de apa curgătoare. Valurile ce apar aici sunt renumite în întreaga lume mai ales datorită surferilor, care vin în fiecare primăvară, când fenomenul atinge cote maxime.

Acum doi ani, un englez de 41 de ani a parcurs 12 kilometri fără să cadă de pe placă, bucurându-se de un singur val timp de o oră şi 16 minute!

Cât opt centrale nucleare

Toţi cei care vor să-şi testeze talentul de surferi, în căutarea unor noi recorduri, trebuie să se grăbească şi să profite de primăvara anului 2009, pentru că după aceea întreg estuarul fluviului va deveni un imens şantier.

De câteva decenii se tot discută despre oportunitatea ridicării unui baraj şi a construirii unei centrale electrice care să utilizeze imensa cantitate de energie adusă de valuri.

Abia în aprilie 2006, Adunarea legislativă a Ţării Galilor a aprobat un megaproiect, care presupune construirea unui baraj de peste 16 kilometri între Cardiff şi regiunea Somerset, care va asigura producerea a 8640 de megawaţi, adică o cantitate de energie electrică echivalentă cu cea produsă de opt reactoare nucleare.

Parlamentul Marii Britanii, care în 2006 a respins proiectul pe motiv că este "prea costisitor", l-a aprobat în august 2008. Schimbarea de opinie a fost generată atât de creşterea preţului carburanţilor, cât şi de ţinta propusă de a asigura cel puţin 20% din energia electrică necesară din surse regenerabile.

216 turbine gigantice

Prin simpla construire a barajului şi prin instalarea celor 216 turbine de mare capacitate prevăzute în proiect, Marea Britanie îşi va asigura aproximativ 5% din necesarul de energie electrică estimat pentru anul 2010.
Amplasamentul centralei este ideal din punct de vedere tehnic. O diferenţă atât de mare de înălţime dintre flux şi reflux nu se mai poate întâlni într-un golf de pe coasta canadiană a Atlanticului.

Totuşi, deşi energia generată de valuri nu va produce niciun fel de poluare, ecologiştii se opun vehement construirii barajului. Ei spun că prin ridicarea acestei imense bariere prin apele fluviului se vor distruge zonele mlăştinoase situate pe marginea estuarului. Aici, într-o rezervaţie naturală, trăiesc 211 specii de păsări care, după construcţia centralei, ar putea dispărea.

Numai dacă se asigură un habitat compensatoriu pentru păsări această construcţie va primi acordul organizaţiilor de mediu. Epoca soluţiilor simple a apus de mult
Andrew Lee,
directorul Comisiei Britanice
de Dezvoltare Durabilă

15 miliarde de lire sterline

- se vor cheltui în următorii opt ani pentru construirea barajului şi a centralei de pe fluviul Severn

Exploatarea valurilor

Centralele pe valuri cu turbine folosesc forţa de înaintare a apei, care este transformată în mişcare de rotaţie şi apoi în curent alternativ.

Centralele plutitoare folosesc diferenţa de nivel a apei marine în timpul fluxului şi refluxului, oscilaţia nivelui apei în interiorul unor tuburi fiind transformată în energie pneumatică. Aerul împins şi tras de forţa pneumatică învârte două turbine cu sensuri diferite şi produce energie electrică.

O reţea de turbine de mici dimensiuni (fiecare încape într-un pahar) poate fi lăsată să plutească pe valuri şi produce energia electrică necesară unui iaht pe care trăiesc, cu tot confortul, 12 persoane.

"Balena măreaţă", o centrală mobilă cu valuri

Primii care s-au gândit să folosească energia valurilor pentru a produce curent electric au fost naziştii, care prin anul 1940 au pus pe hârtie un proiect pentru exploatarea "mareei de pe Severn". De altfel, unul dintre argumentele celor care s-au opus centralei a fost chiar faptul că "s-a scos de la naftalină unul dintre proiectele lui Hitler".

Japonezii spun însă că prima centrală capabilă să utilizeze energia valurilor a fost proiectată de Yoshio Masuda, în anul 1938. În 1940, el a efectuat primele teste pentru un prototip realizat cu sprijinul armatei.

Imperiul nipon îşi dorea o centrală mobilă, care să producă energie electrică fără combustibil şi care să poată fi amplasată la ţărmul oricărei insule cucerite de militari.

Începând din anul 1970, japonezii au reluat proiectul lui Masuda şi prin intermediul companiei Jamstec au realizat mai multe modele de centrale cu valuri. În golful din apropierea oraşului Yura, din prefectura Yamagata, s-au testat cu succes mai multe prototipuri de centrale, atât plutitoare, cât şi fixate la mal.

Ultima variantă, încă nefinalizată, se numeşte "Mighty Whale" şi produce 110 kilowaţi. Ea se ancorează precum geamandurile, în apele de minimum 40 de metri adâncime din apropierea ţărmului marin.

Noul model stă scufundat în apă cel puţin 12 metri şi are instalaţii de filtrare şi de curăţire a apelor, care permit folosirea platformei ca generator şi filtru ecologic pentru ferme piscicole.

Fluviul Severn

Este cea mai lungă apă curgătoare din Marea Britanie, măsurând 354 de kilometri.

Izvorăşte din Munţii Cambriani, de la o altitudine de 610 metri.

Are zeci de afluenţi, bazinul său măsurând 11.420 de kilometri pătraţi.

Calea ferată trece, la un moment dat, pe sub apele fluviului printr-un tunel. În acest tunel nu există şi şosea,iar maşinile sunt urcate pe platforme care se ataşează trenurilor de persoane.

Fluviul este traversat de zeci de poduri, dintre care două sunt străbătute de autostrăzi internaţionale.

Când începe fluxul, valul care urcă începând de la malul mării spre izvoarele fluviului atinge înălţimea de doi metri.

Pe valurile lui Severn se practică surfingul din anul 1955 şi aici s-au stabilit cele mai multe recorduri ale acestui sport.