VIDEO Cum sunt ademeniţi teroriştii în România

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Membrii unor reţele teroriste „forţează“ piaţa de arme şi droguri din ţara noastră, chemaţi de parteneri care sunt de fapt agenţi acoperiţi români şi americani, în urma unor operaţiuni minuţios pregătite. A patra operaţiune importantă, derulată de ofiţeri antidrog americani şi români la Bucureşti, a fost finalizată luni seară, după trei ani de muncă sub acoperire.

România a devenit, în ultimii patru ani, o locaţie importantă pentru americani în războiul cu narco teroriştii. Din primăvara lui 2007, după arestarea la Bucureşti a iranianului Hossein Karimi, supranumit „Regele Heroinei", Agenţia americană antidrog (DEA) şi-a mutat cartierul general la Bucureşti.

Ultima astfel de operaţiune a DEA în România, derulată simultan la Bucureşti şi în Maldive, s-a încheiat cu arestarea a patru dintre furnizorii de arme ai talibanilor. Asta, la capătul a trei ani de muncă de supreveghere şi negocieri purtate cu traficanţii în Kandahar (Afganistan) şi în capitala României.

Un singur film, mai multe acţiuni

Mai 2008, Kandahar (Afganistan). Agenţia americană antidrog (DEA) intră în alertă după ce unul dintre ofiţerii săi acoperiţi cumpără de la Taza Gul Alizai (59 de ani), un afgan susţinător al talibanilor, cinci kilograme de heroină. Acesta, care s-a prezentat simplu „Gul", i-a mărturisit agentului DEA că, din banii obţinuţi din tranzacţia cu droguri, urma să cumpere automate AK-47 pentru şefii săi talibani.

Mai 2010, Kandahar (Afganistan). Gul Alizai negociază, din poziţia de reprezentant al talibanilor, o nouă tranzacţie cu agentul DEA: 10 kilograme de heroină destinată pieţei de consum din SUA şi şase AK-47, în schimbul a 31.000 de dolari. Agentul american a plătit şi a primt „marfa". Afganul i-a menţionat agentului DEA că talibanii pot produce sute de kilograme de stupefiante, iar bnii obţinuţi urmau să fie investiţi în cumpărarea de arme şi rachete sol-aer.

Iunie 2010, Bucureşti. Acelaşi agent sub acoperire al DEA are o serie de întâlniri cu iranianul Siavosh Henareh (44 de ani), care se recomandă drept reprezentant al Hezbollah. S-a înţeles cu agentul sub acoperire să aranjeze importul câtorva sute de kilograme de heroină în SUA. Traficantul urma să intre însă şi pe piaţa din România cu aproximativ 200 de kilograme de stupefiante de cea mai bună calitate. Banii obţinuţi din tranzacţii urmau să fie folosiţi apoi pentru achiziţionarea de arme destinate membrilor Hezbollah.

Februarie 2011, Bucureşti. Pentru a „parafa" tranzacţia, Henareh îi prezintă agentului american pe cei care urmau să-l ajute: libanezul Bachar Wehbe (29 de ani) şi Cetin Aksu (41), cetăţean turc de origine kurdă. Negocierile cu traficanţii continuă în Cipru şi Malaysia, unde aceştia din urmă se oferă să cumpere de la agentul sub acoperire rachete sol-aer şi arme de asalt AK-47, M4 şi M107 şi muniţie. Rachetele şi puştile automate urmau să ajungă apoi la militanţii Hezbollah.

Aprilie 2011, Bucureşti. Supravegheat de poliţişti români, Siavosh Henareh îi oferă agentului american sub acoperire un kilogram de heroină din cele câteva sute promise pentru a o testa. Stupefiantele se dovedesc a fi de cea mai bună calitate, iar cei doi bat palma pentru primul transport, de 200 de kilograme, ce urma să fie livrat pe 25 iulie, la Bucureşti.

Iunie 2011, Kuala Lumpur (Malaezia). Bachar Wehbe şi Cetin Aksu semnează cu agentul DEA un contract pentru achiziţionarea a 148 de rachete, 5.000 de automate Kalaşnikov, 1.000 de puşti de asalt M4 şi 1.000 de pistoale Glock. Arsenalul urma să ajungă la membrii Hezbollah. Valoarea totală a tranzacţiei: 9,5 milioane de dolari. Imediat după semnarea contractului, traficanţii au fost de acord să-i achite un avans de 100.000 de dolari agentului american. Din această sumă, 50.000 de dolari i-au fost chiar viraţi agentului într-un cont deschis la o bancă sub identitea folosită ca acoperire.

25 iulie 2011, Bucureşti. După ce agentul sub acoperire l-a atras şi pe afgan în Europa, ofiţerii DEA şi poliţişti români i-au capturat, la Bucureşti, pe Henareh şi Aksu. Cei doi veniseră în România pentru a livra primul transport, de 200 de kilograme de heroină.

Traficanţii au încercat să-i păcălească pe agenţi şi au înlocuit drogurile cu ipsos. În acest timp, în Maldive, erau arestaţi Taza Gul Alizai şi Bachar Wehbe. Acuzaţi de trafic de heroină, trafic de arme şi conspiraţie la furnizarea de sprijin organizaţiilor teroriste, cei patru riscă, potrivit legislaţiei americane, închisoarea pe viaţă.

9,5 milioane de dolari este valoarea tranzacţiei negociate de ofiţerii sub acoperire şi terorişti în luna iunie 2011.

Piaţă credibilă pentru arme şi droguri

România este o destinaţie credibilă pentru parafarea de tranzacţii cu arme şi droguri, susţin surse din rândul anchetatorilor care colaborează de ani buni cu agenţii americani sub acoperire. Imaginea aceasta a fost special construită cu anumite informaţii lansate în cercurile talibanilor afgani.

Ofiţerii acoperiţi foloseau ca suport real poziţia „geostrategică" a României, ţară situată pe una dintre cele mai importante rute de trafic internaţional de stupefiante. De asemenea, se prevalau de faptul că aici s-au ascuns de-a lungul anilor lideri importanţi ai grupărilor internaţionale de trafic, sprijiniţi de români care au fost implicaţi chiar şi în tranzacţiile cu droguri puse la cale de urmaşii lui Pablo Escobar. Mai mult, un raport ONU din 2009 arăta chiar că România furnizează arme insurgenţilor columbieni.

Celule teroriste lichidate în România

Mai 2007. La Bucureşti este capturat iranianul Hossein Karimi, considerat liderul celei mai mari grupări de traficanţi de heroină din lume şi supranumit „Regele Heroinei". Karimi se asundea în România de la începutul anilor '90 sub acoperirea unui afacerist cinstit, familist convins şi vecin cumsecade.

Iunie 2007. Sirianul Monzer al-Kassar, supranumit „Prinţul din Marbella", liderul uneia dintre cele mai puternice grupări de traficanţi de arme din lume, şi complicii săi Luis Felipe Moreno Godoy (66 de ani) şi Tareq Mousa al Ghazi (64 de ani), au fost capturaţi în România şi Spania tot în cadrul unei operaţiuni coordonate de agenţi americani şi români. Traficanţii negociaseră cu agenţi DEA, inclusiv într-un hotel din Capitală, achiziţionarea unui adevărat arsenal:  4.350 de puşti de asalt AKM, 3.350 de ­puşti de asalt AKMS, 200 de ­puşti de asalt RPK, 50 de ­puşti cu lunetă Dragunov, 500 de pistoale Makarov, 2 milioane de cartuşiere cu muniţie 7,62 (calibru folosit la armele Kalaşnikov), 120 de lansatoare de grenade RPG, 1.650 de grenade PG-7V şi 2.400 de grenade de mână RGO-78. Arsenalul urma să ajungă la militanţii FARC, care le-ar fi folosit pentru a ucide cetăţeni ai SUA pe teriotoriul Columbiei, potrivit rechizitoriului procurorilor americani.

Martie 2008. Traficantul de arme Viktor Bout, supranumit „Negustorul morţii" a fost arestat în Thailanda, pe baza unor informaţii furnizate de ofiţerii români agenţilor americani. El era aşteptat de "parteneri" la Bucureşti pentru parafarea unei tranzacţii de 5 milioane de dolari. În cele din urmă, Bout a cerut ca loc de întâlnire Bangkok.

Viktor Bout, arestat în Thailanda   Foto: Reuters

image
Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite