Cum se vede Capitala de pe Sky Tower
0
„Adevărul“ vă prezintă în premieră o vedere panoramică obţinută prin montarea unor imagini luate de pe acoperişul celei mai înalte construcţii din România: clădirea de birouri Sky Tower, care măsoară 137 de metri.
Sky Tower, cea mai înaltă clădire de birouri din România, situată pe Bulevardul Barbu Văcărescu din Bucureşti, este aproape de inaugurare. Muncitorii de pe şantierul din Pipera lucrează în prezent la interiorul clădirii, mai exact la finisaje. Chiar dacă ridicarea Sky Tower a început anul trecut, în luna mai, lucrările constructorului austriac Strabag s-au derulat într-un ritm alert, iar inaugurarea ar putea avea loc în martie 2013.
Cea mai înaltă clădire office din România oferă o perspectivă unică asupra Bucureştiului. Văzut de la 137 de metri înălţime, oraşul pare a fi o machetă, iar clădirile par a fi jucăriile unui copil. Reporterii „Adevărul" au urcat pe acoperişul clădirii cu 37 de etaje şi vă oferă în premieră o vedere panoramică obţinută prin montarea unor imagini realizate la înălţime. Fotoreporterul a „tras" imagini rotindu-se cu 360 de grade, apoi fotografiile au fost lipite într-un colaj panoramic.
Click pentru a mări.
În bătaia vântului
Pe şantier sunt 800 de muncitori, care, bineînţeles, nu au rău de înălţime. Ei lucrează zilnic în condiţii pe care mulţi le-ar cumpăra cu bani grei sub titlul de sport extrem. La 137 de metri deasupra Piperei, încinsă de betoane şi sufocată de maşini, domneşte o linişte deplină. Soarele pare mai puternic, iar dacă închizi ochii, vântul te face să crezi că eşti pe cel mai înalt munte.
În curtea şantierului nu intri decât după ce urmezi proceduri stricte. CNP, nume şi cască pe cap, apoi eşti gata să pătrunzi în fortăreaţa office. La îmbarcarea în liftul exterior, care urcă la până la etajul 37, pare a fi o staţie de autobuz. 20 de oameni înarmaţi cu căşti de protecţie, mănuşi şi scule aşteaptă ca ascensorul să coboare de la etajul 28. Ajuns la sol, liftul se umple în mai puţin de trei secunde. Se închid uşile de fier şi începe urcarea.
Liftul exterior te zdruncină, însă nicio reacţie. Muncitorii care vin din pauza de masă râd în continuare, fără a se ţine de vreo bară, în timp ce de pe noi curg şiroaie de transpiraţie. La etajul 37, ultimul al celei mai înalte clădiri din România, vântul suflă mai tare, lumina te orbeşte, picioarele parcă nu te mai ascultă, iar priveliştea îţi taie răsuflarea. Bucureştiul pare o simplă machetă. Se vede tot oraşul. În stânga apare, ca un OZN, copertina Arenei Naţionale, în faţă - Hotelul Intercontinental şi Casa Poporului, iar în dreapta - Casa Lifturilor şi Piaţa Presei Libere. Ameţiţi de panorama unică de care avem parte la 137 de metri deasupra oraşului, hotărâm să lăsăm liftul exterior şi să coborâm pe scările interioare. Nici mai mult, nici mai puţin de 740 de trepte.
La fiecare etaj sunt cel puţin doi muncitori care ba finisează tavanul, ba găuresc un perete. Cu cât coborâm mai mult, cu atât etajul este mai finisat. Fâcând slalom printre muncitori, ajungem la etajul 2. Aici, lucrătorii au reuşit să termine un etaj întreg, pe care îl folosesc ca showroom pentru viitorii chiriaşi. Intrăm, însă călcăm cu atenţie, în sala de birouri, care stă în permanenţă încuiată cu cheia. Aici, pereţii sunt albi, iar mocheta îi conferă încăperii aerul unei camere dintr-un hotel de lux.
În faţa noastră este un birou cu pereţi din sticlă, tablouri, o masă rotundă şi scaune. Ghidul nostru, Mihnea Predeţeanu, ne oferă informaţii şi statistici despre această încăpere, despre clădire şi despre materialele folosite. Ai crede că vorbeşte despre un baraj hidro, nu despre o clădire de birouri.
„Cu barele de oţel folosite aici, puse cap la cap, am putea ajunge de la Constanţa la Baia Mare, dus-întors, de două-trei ori", spune acesta.
Cele mai înalte clădiri din Capitală
Sky Tower - 137 de metri
Turnul Cefin - 125 de metri
Bucharest Tower Center - 120 de metri
Turnul Ana - 120 de metri
Turnul de testat ascensoare - 112 metri
Casa Presei - 104 metri
Asmita Gardens - 90 de metri
BRD Tower - 87 de metri
Palatul Parlamentului - 87 de metri
Bucharest Financial Plaza - 80 de metri
Sistem nipon antiseism
Imobilul va avea în final şi cinci niveluri subterane. Astfel, cu tot cu stâlpii fundaţiei, clădirea va ajunge în subteran până la o adâncime de 60 de metri, ceea ce reprezintă aproximativ 40% din înălţimea clădirii de la suprafaţă. La nivelurile subterane vor fi disponibile 518 locuri de parcare. Conform reprezentanţilor companiei Raiffeisen Property International, clădirea a fost proiectată să reziste la un cutremur cu o magnitudine de peste 9, folosindu-se un sistem inovator împrumutat de la constructorii japonezi. Acest sistem îi permite clădirii să se încline fără să fie afectată structura de rezistenţă.
8.300 de tone de oţel
Pe cât de fascinantă este descrierea construcţiei Sky Tower, pe atât de complexe sunt datele tehnice. Lucrările la şantierul din Bulevardul Barbu Văcărescu au început în luna mai 2011, când 300 de muncitori lucrau în două schimburi la ridicarea „colosului". Pentru construirea unui etaj, echipa de muncitori avea nevoie doar de cinci zile. „Se putea şi mai repede, dar trebuia să aşteptăm să se usuce betonul", spune mândru Mihnea Predeţeanu, reprezentantul dezvoltatorului.
Din cele 37 de etaje ale clădirii, cu o desfăşurare de 55.000 de metri pătraţi, Raiffeisen Bank va ocupa primele şapte etaje. Pentru ceilalţi 35.000 de metri pătraţi care vor fi disponibili în clădire pentru închiriere, se poartă discuţii cu companii mari din domenii precum IT, farmaceutic, consultanţă şi marketing, conform reprezentanţilor Raiffeisen Property International.
Ultimul etaj al clădirii va fi unul tehnic, la nivelul 35 va fi amplasat un restaurant SkyBar, unde vor avea acces şi oamenii care nu lucrează în clădirea respectivă, în timp ce la etajul 36 se va găsi un centru de conferinţe ultramodern, disponibil pentru închiriere. Imobilul va fi prevăzut cu zece lifturi de mare viteză, destinate persoanelor, şi cu două lifturi utilitare.
Clădirea Sky Tower este impresionantă nu numai prin dimensiuni, ci şi prin cantităţile de materiale folosite la ridicarea acesteia. Astfel, potrivit reprezentanţilor companiei Raiffeisen Property International, cea care deţine imobilul, pentru întreaga clădire au fost folosiţi în total nu mai puţin de 50.000 de metri cubi de beton, cantitate cu care ar putea fi construite 400 de case de dimensiuni medii.
Geamuri speciale: 17.250 de metri pătraţi
Totodată, pentru toată construcţia au fost utilizate 8.300 de tone de oţel, iar dacă ar fi puse cap la cap toate barele de metal, s-ar ajunge la o lungime de 4.453 de kilometri.
Pentru a îmbrăca această clădire, constructorii au folosit un geam special, care permite intrarea luminii naturale, dar care ţine căldura în exteriorul clădirii. Suprafaţa totală a geamurilor folosite este de 17.250 de metri pătraţi, iar ca o particularitate, această clădire va fi singura clădire office din România care se va bucura de lumină naturală în toate spaţiile pentru birouri, datorită formei cilindrice.
În interiorul clădirii au fost folosiţi 2.000 de kilometri de cabluri şi peste 12.000 de corpuri de iluminat. În ceea ce priveşte siguranţa personalului, această clădire va fi de departe cel mai bine pusă la punct.
Peste 10.000 de elemente de siguranţă (detecţie, avertizare în caz de incendiu sau de prezenţă a fumului) sunt montate în toată clădirea. Un alt capitol la care această clădire va ridica ştacheta este eficienţa energetică. Arhitecţii austrieci au folosit un sistem avansat de management al clădirilor, ţinând cont de impactul asupra mediului.
În acelaşi complex se mai construieşte, concomitent cu turnul-gigant, şi clădirea de birouri Floreasca Office, care va avea şase etaje. Aceste spaţii de birouri vor fi ocupate, de asemenea, de către Raiffeisen Bank. Totodată, lângă acestea se ridică şi Promenada Shopping Center, un centru comercial şi de divertisment cu patru etaje şi cu o suprafaţă de 55.000 de metri pătraţi. Potrivit dezvoltatorilor, cele două clădiri au ca termen de finalizare anul 2013.
Ridicarea celor trei construcţii a presupus o investiţie de peste 250 de milioane de euro, din care 150 de milioane de euro sunt destinaţi pentru Promenada Mall.
"Cu barele de oţel folosite aici, puse cap la cap, am putea ajunge de la Constanţa la Baia Mare, dus-întors, de două - trei ori."
Mihnea Predeţeanu reprezentant dezvoltator
Se încarcă comentariile...
