Cum se face vameş un frate de ministru: peste noapte

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Pe vremea când fratele său ajungea vameş, Lucian Bode nu era ministru,  dar era deputat PDL şi  liderul judeţenei de partid
Pe vremea când fratele său ajungea vameş, Lucian Bode nu era ministru, dar era deputat PDL şi liderul judeţenei de partid

„Adevărul“ demontează una dintre cele mai ingenioase forme de răsplată a clientelei politice: angajarea ca vameş a neamurilor sau a apropiaţilor. Azi, despre două cazuri: unul de la Sălaj, celălalt de la Braşov.

În familia actualului ministru al Economiei, Lucian Bode, s-a întâmplat în toamna trecută un lucru minunat: fratele său, Dumitru, a ajuns peste noapte vameş. Înainte fusese paznic pe domeniul de vânătoare de la Balc al lui Ion Ţiriac.  Schema prin care fratele actualului ministru a ajuns vameş este halucinantă şi bate orice record de distanţă şi de timp: şeful Vămilor de la Bucureşti avea nevoie de un om la Constanţa şi l-a găsit în patru zile exact în cealaltă parte a ţării, la Şimleul Silvaniei.

Probă de carieră

Din 2003, Dumitru Bode a fost simplu agent de pază pe domeniul de vânătoare de la Balc, al lui Ion Ţiriac, iar în 2006 a promovat pe poziţia de coordonator zonă al echipelor de bodyguarzi de acolo.

În 2007, după un concurs anulat, Dumitru Bode intră ca subofiţer la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Sălaj. La vremea respectivă, fratele său, Lucian Bode, era consilier judeţean. În paralel, Dumitru a urmat cursurile Facultăţii de Energetică din cadrul Universităţii Oradea şi a obţinut licenţa, la zi, în 2009. Fratele său ajunsese deja deputat PDL. În vara anului trecut, Dumitru Bode schimbă radical traseul profesional, graţie unui şir de coincidenţe fericite.

La începutul lui iunie 2011, Primăria Şimleul Silvaniei cere aprobare specială de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP) să angajeze un om la Serviciul taxe şi impozite. Se terminase reorganizarea din administraţia locală, se făcuseră concedieri masive şi funcţiona interdicţia cu un angajat nou la şapte disponibilizaţi. Postul era vacant însă, iar Primăria avea nevoie urgentă de un om. Coincidenţă, Dumitru Bode este singurul candidat. Este admis la proba scrisă, i se comunică rezultatul pe loc, iar el cere ca a doua probă, interviul, să fie susţinută în aceeaşi zi. Primarul de la Şimleul Silvaniei, Septimiu Ţurcaş, ne explică: „Dacă tot era singurul candidat, s-a aprobat".

Actele s-au trimis la Agenţia Funcţionarilor Publici şi, pe 22 septembrie, Dumitru Bode a semnat contractul de angajare. La câteva zile, după cum spuneam, a plecat la Biroul Vamal Constanţa. La jumătate de an distanţă, postul din cadrul Serviciului taxe şi impozite Şimleul Silvaniei este tot neocupat, deşi Primăria pretindea anul trecut că are nevoie urgentă de om. „Nu am cerut Agenţiei acordul pentru o nouă angajare, dar vrem să facem asta acum. Avem nevoie de mai mulţi oameni, vreo cinci, şi vom face curând cererea", spune primarul Septimiu Ţurcaş.

Transfer tur - retur Constanţa

Dumitru Bode n-a rămas o veşnicie la Biroul Vamal Constanţa Sud, fiindcă în sistem a apărut o nouă urgenţă. Printr-o altă coincidenţă fericită, Direcţia de Accize şi Operaţiuni Vamale Sălaj avea nevoie de un om. S-au declanşat procedurile deja cunoscute, omul a fost identificat la Constanţa, era chiar Dumitru Bode, s-a cerut transferul în interes de serviciu, Viorel Comăniţă, şeful Autorităţii Vămilor, a aprobat, apoi a semnat ordinul de numire şi aşa, în 17 zile lucrătoare, fratele ministrului a revenit în sânul familiei, ca inspector vamal angajat la Sălaj.

Dacă a călcat vreodată prin Biroul Constanţa Sud, ori a fost vorba de un traseu parcurs doar de hârtiile cu transferurile, nu ştim, deoarece Ministerul Finanţelor Publice şi Autoritatea Vămilor nu ne-au răspuns încă la solicitare.

Scandal în organizaţia locală PDL

Anul trecut, organizaţia PDL Sălaj a fost zguduită de un scandal intern mediatizat intens în presa locală. Primarul de la Şimleul Silvaniei pierduse în 2010 alegerile pentru prim-vicepreşedinte al organizaţiei judeţene. „Nu am o imagine foarte bună printre oameni. Sunt mai exigent şi de asta nu am o imagine bună", explică Septimiu Ţurcaş, de ce nu l-au votat membri simpli ai organizaţiei.

Vicepreşedinte, însă, tot a ajuns. „Mai pe uşa din dos, este adevărat", recunoaşte Ţurcaş. La Congresul naţional din mai 2011, deputatul Lucian Bode a fost promovat secretar general adjunct pe regiunea de Vest. După două săptămâni, deputatul renunţă la un post important în organizaţia PDL locală: „Eu am decis să mă retrag din funcţia de şef de colegiu pe colegiul Şimleul Silvaniei, din mai multe motive", spune Lucian Bode într-un interviu apărut pe 2 iunie 2011 în publicaţia „Magazin sălăjean".

Bode îi cedează un post primarului

Tot Bode recunoaşte că el este cel care a înaintat Biroului Politic Naţional al PDL propunerea ca funcţia astfel eliberată să fie ocupată de primarul Şimleul Silvaniei. O poziţie ce i-a adus automat lui Ţurcaş şi postul de vicepreşedinte în Biroul Politic Judeţean, aşa cum spune statutul PDL. O poziţie în care n-a fost votat.

Ordinele prin care Dumitru Bode şi Cătălin Mînzatu au fost transferaţi la Biroul Constanţa Sud



Bode şi-a cedat poziţia în favoarea primarului cu câteva zile înainte ca primarul să ceară Agenţiei Funcţionarilor Publici permisiunea de a angaja un om. Un om ce s-a dovedit a fi chiar fratele deputatului. Ţurcaş susţine că nu şi-a dorit cu orice preţ această poziţie: „Pentru mine, funcţiile sunt o mare corvoadă".

De aici, lucrurile s-au simplificat: odată intrat în Biroul Politic Judeţean, Ţurcaş a putut fi ales de curând coordonator al campaniei pentru locale a PDL în Sălaj. Va fi marele organizator de ceremonii, adică va distribui oameni şi bani pentru succesul la alegerile din iunie, alegeri în care el va candida din nou pentru Primăria Şimleul Silvaniei.

Atât primarul, cât şi ministrul susţin că nu a fost niciun aranjament, Lucian Bode spune că nu a intervenit în favoarea fratelui său, Septimiu Ţurcaş spune că Dumitru Bode nu a fost favorizat în niciun fel şi totul s-a desfăşurat cu respectarea legii.

Importanţa posturilor vacante

Teoretic, nici în administraţia locală şi nici în vămi nu se pot face angajări. La primării există regula cu un salariat nou la şapte posturi dispărute, iar la Vamă s-a reorganizat sistemul în august 2011. S-au redus posturile, de la aproximativ 4.500, la 3.159. Potrivit Legii 188, în cazul reorganizării prin reducerea posturilor, instituţia publică nu poate face angajări un an de zile după. Peste tot există însă un stoc strategic de posturi vacante, ce pot fi jonglate precum în schema de mai sus.

Cronologia unei cariere cu premeditare

- Iunie 2011 - Primăria Şimleul Silvaniei cere Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) aprobare pentru ocuparea unui post vacant la Serviciul taxe şi impozite.
- 22 iunie 2011- ANFP îşi dă avizul.
- 5 august 2011 - se publică în Monitorul Oficial scoaterea la concurs a postului.
- 5 septembrie 2011 (în cel mai scurt termen pe care-l permite legea) - se organizează prima probă a concursului pe post. S-a prezentat un singur candidat, Dumitru Bode, care a şi câştigat concursul. El a solicitat Comisiei ca proba de interviu, programată pentru 9 septembrie, să se desfăşoare în aceeaşi zi. După ce a primit „admis" şi la proba de interviu, au început formalităţile pentru  angajare.
- 22 septembrie 2011 - Dumitru Bode semnează contractul de angajare la Primărie şi depune jurământul de funcţionar public debutant.
- 27 septembrie, la patru zile lucrătoare de la angajare - Autoritatea Naţională a Vămilor trimite la Primăria Şimleul Silvaniei adresa prin care cere ca Dumitru Bode să fie „transferat în interes de serviciu" la Vămi.
- 28 septembrie - Primăria îşi dă acordul, prin adresa nr. 10101. În aceeaşi zi, şeful Vămilor, Viorel Comăniţă, semnează ordinul nr. 8634 prin care Dumitru Bode este transferat  „în interes de serviciu" la Biroul Vamal Constanţa Sud.
- 3 octombrie - Dumitru Bode ar fi trebuit să-şi înceapă activitatea la Biroul Constanţa Sud, dar după numai 17 zile lucrătoare se produce un nou transfer.
- 27 octombrie - Dumitru Bode este transferat ca inspector vamal la Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Sălaj. Adică se întoarce acasă, dar cu statut de vameş.

Răspunsul ministrului Economiei, Lucian Bode

În urma solicitărilor ziarului „Adevărul", ministrul Economiei, Lucian Bode, ne-a transmis - prin intermediul purtătorului său de cuvânt, Silviu Mănăstire - următorul răspuns faţă de ascensiunea profesională a fratelui său: Avem rugămintea să prezentaţi informaţiile pe care vi le oferim în forma şi în ordinea în care le-am redactat. Traseul profesional al dlui Dumitru Ioan Bode este următorul: între 17 noiembrie 2003 şi 14 aprilie 2006 a activat ca agent de pază la compania Securit Force SRL Balc, jud. Bihor, între 14  aprilie 2006 şi octombrie 2007 a fost coordonator zonal al societăţii Securit Force SRL, între 1 noiembriei 2007 si  1 septembrie 2011 a activat ca subofiţer operativ al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Porolissum" Sălaj.

În septembrie 2011, în urma unui concurs organizat de Primăria oraşului Şimleul Silvaniei a fost încadrat ca inspector debutant. În aceeaşi lună a solicitat Autorităţii Nationale a Vămilor posibilitatea de a fi transferat pe o funcţie similară experienţei şi pregătirii profesionale, primind o repartiţie la Biroul Vamal Constanţa Sud, pe un post de inspector debutant. De aici a fost detaşat la Biroul Vamal Zalău pe o perioadă determinată.  Atât transferul, cât şi detaşarea, mobilitatea pe funcţia publică, s-au realizat cu respectarea prevederilor Legii 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici.

Observaţii: Până în anul 2008, dl Lucian Bode a fost consilier judeţean în cadrul CJ Sălaj, în decembrie 2008 fiind ales deputat. După cum bine observaţi, „fulminanta ascensiune" a dlui Dumitru Bode s-a derulat cu mult înainte ca dl Lucian Bode să fie numit ministru, mare parte înainte să fie ales parlamentar. Atât la ISU Sălaj, cât şi la Primăria Şimleul Silvaniei a ocupat posturile în urma promovării unor examene.

Faptul că după 6 ani de activitate în sistemul public şi în baza licenţei obţinute în 2009 urmând cursuri universitare, la zi, a ajuns să ocupe poziţia înaltă de funcţionar public - inspector debutant cu o remuneraţie de aproximativ 1.400 de lei lunar, nici măcar pentru cei mai înverşunaţi  adversari politici nu cred că reprezintă o mare realizare, ci dimpotrivă. Dl Lucian Bode nu cunoştea aspectele în detaliu - până în momentul apariţiei acestei solicitări din partea ziarului „Adevărul" - privitoare la traseul profesional al fratelui său. Dl Lucian Bode nu a intervenit, aşa cum sugeraţi, în parcurgerea acestor „paşi uriaşi" de către fratele său.

Aceeaşi schemă şi la Braşov: de la Primărie la Vamă

Dumitru Bode nu este singurul caz care penetrează sistemul atât de râvnit al Vămilor, instituţie ce a oferit anul trecut grosul „clienţilor" DNA. Un caz tras la indigo, care dovedeşte că sistemul a dezvoltat o schemă de lucru, s-a întâmplat în centrul ţării. 

A plecat asistent şi a revenit şef peste 5 judeţe

Cu numai două zile înainte să ceară transferarea lui Dumitru Bode, şeful Autorităţii Naţionale a Vămilor (ANV), Viorel Comăniţă, mai semnase un ordin. La data de 26 septembrie 2011, Viorel Comăniţă aproba transferarea unui anume Cătălin Teodor Mânzatu, tot „în interesul serviciului", de la Primăria Ghimbav, judeţul Braşov, la acelaşi Birou Vamal Constanţa Sud. Transferarea se face chiar cu ziua în care este semnat Ordinul, adică 26 septembrie. După numai o lună, pe 24 octombrie, Mînzatu părăseşte Constanţa şi apare, pe 16 noiembrie 2011, la Direcţia Regională Braşov de Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV). Surpriza este că ocupă funcţia de director adjunct al DRAOV, direcţie în care intră vămile din cinci judeţe: Sibiu, Braşov, Mureş, Harghita şi Covasna.

info

A plecat din Primăria Ghimbav, în septembrie, ca asistent, un grad profesional inferior în ierarhia funcţionarilor publici, şi s-a întors pe poziţie de conducere. Nici în cazul Cătălin Mânzatu nu ştim sigur dacă s-a prezentat vreodată la postul din Constanţa, pentru că Ministerul Finanţelor Publice şi ANV nu ne-au răspuns încă la întrebări, aşa cum am precizat deja.

La Primăria Ghimbav, de unde a fost transferat în Vamă, Mînzatu n-a muncit niciodată, ci a stat în concediu neplătit. I-a spus acest lucru chiar Cătălin Mînzatu unui consilier local, Ionel Fliundra. În august 2011, când s-a discutat şi aprobat organigrama Primăriei, consilierul Fliundra a întrebat de ce nu apare în structură Cătălin Mînzatu. N-a primit răspuns.

După şedinţă, povesteşte Fliundra, a fost sunat de Mînzatu: „Mi-a spus să nu mai fiu aşa de supărat, că el nu ia niciun ban de la primărie, că a fost mereu în concediu neplătit. Nu voia decât să-şi facă vechime în administraţie, ca să ocupe un post la Vamă". Cătălin Mînzatu spune că nu ştie cine este Fliundrea, dar recunoaşte că nu a încasat nici un ban de la Primăria Ghimbav.

În aceeaşi convorbire telefonică, Mînzatu i-a mai spus consilierului că „domnul Tiţa vrea să discute cu dumneavoastră". Odată cu „domnul Tiţa" apare, ca şi în cazul de la Sălaj, şi ultimul ingredient din combinaţia necesară unui transfer reuşit în Vamă: o primărie ca haltă şi un protector din rândul parlamentarilor cu putere locală. „Domnul Tiţa" este deputatul Gabriel Tiţa-Nicolescu, ales în 2008 din partea PSD, în circumscripţia electorală nr. 8, cea din care face parte şi Primăria Ghimbav. Cătălin Mînzatu a fost şef peste consilierii lui Tiţa şi a coordonat activitatea celor trei birouri de parlamentar pe care le are deputatul.  Tiţa a demisionat din PSD în decembrie 2009, iar acum e independent.

Despre traseul său profesional, Cătălin Mânzatu spune: „M-am înscris la un concurs la Primăria Ghimbav şi l-am luat. Tot dosarul de transfer la Vamă este legal, toţi paşii pe care i-am parcurs au fost legali".

Poveşti provinciale

Cătălin Mînzatu a mai ocupat postul de adjunct la Direcţia Regională a Vămilor Braşov. S-a întâmplat în 2009, când premierul Emil Boc a politizat deconcentratele prin celebra  OUG 37 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii adminsitraţiei publice. Ordonanţa a permis numirea pe posturi de directori şi de directori adjuncţi a unor oameni politici, proveniţi din afara corpului funcţionarilor publici.

La distribuirea posturilor din teritoriu, Cătălin Mînzatu a primit în 2009 postul de director adjunct la DRAOV Braşov, iar soţia sa, Roxana Mînzatu, a ajuns subprefect. Ambii făceau parte din PSD, la vremea respectivă, iar PSD guverna în coaliţie cu PDL. În octombrie 2009, PSD a părăsit Puterea, Roxana Mânzatu a pierdut postul de subprefect, iar Cătălin Mînzatu a mai avut şi ghinionul ca OUG 37 să fie declarată neconstituţională. Nefiind funcţionar public, Mînzatu a pierdut postul din Vamă la începutul lui ianuarie 2010.

În 2010 a fost prima dată când Cătălin Mînzatu s-a angajat la Primăria Ghimbav, dar a stat foarte puţin. A revenit în 2011, când a reuşit să-şi facă vechimea necesară pentru a deveni funcţionar public şi a ocupa chiar un post de conducere, după transferul din septembrie.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite