Cum să ai pădurea ta din fonduri UE

UE dă bani şi pentru întreţinerea pădurii. La câmpie, sumele scad de la 270 de euro/ha în primul an la 90 de euro/ha în ultimul an

La 1 septembrie a început o nouă sesiune pentru depunerea de proiecte pe măsura 221, destinată împăduririi terenurilor agricole. Iubiţi natura? Vă puteţi planta propria pădure. Trebuie să aveţi cel puţin o jumătate de hectar de teren agricol şi să nu tăiaţi copacii până la vârsta de exploatare. 

Până nu de mult, plantarea de copaci era aproape exclusiv o activitate cu valenţe ecologice, pentru iubitorii de natură sau pentru activiştii de mediu. Cu bani de la Uniunea Europeană, înfiinţarea unei plantaţii forestiere poate deveni însă şi o afacere. Orice persoană sau firmă care deţine cel puţin o jumătate de hectar de teren agricol poate solicita fonduri europene pentru împădurirea şi întreţinerea acelei suprafeţe, în anumite condiţii.

De la 1 septembrie, doritorii - persoane fizice, firme şi autorităţi publice - pot depune proiecte pe măsura 221 - „Prima împădurire a terenurilor agricole", din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Prin această nouă sesiune sunt puse la dispoziţia solicitanţilor 50 de milioane de euro, dintr-o alocare totală de 200 de milioane de euro în 2011. Depunerea cererilor urmează să se încheie la 30 septembrie.

Desigur, nu este suficient să deţii parcela de pământ pentru a câştiga banii europeni, pentru că trebuie respectate anumite condiţii. De exemplu, terenul agricol trebuie să fi fost declarat la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură cu cel puţin doi ani în urmă, altfel proiectul nu este eligibil. Deţinătorii de pajişti nu pot să aplice pe măsura 221 decât dacă terenul a fost afectat de fenomene de degradare a solului. Cei care au de gând să taie copacii pentru a valorifica lemnul trebuie să aştepte ca pădurea să atingă vârsta de exploatare, altfel trebuie să dea banii înapoi. Aceasta poate însemna zeci de ani, la speciile cu o creştere ceva mai rapidă sau peste o sută de ani la coni­fere. 

Câţi bani primeşti

Repartizarea banilor diferă în funcţie de tipul beneficiarului. Astfel, deţinătorii privaţi de teren agricol beneficiază de trei categorii de prime, faţă de una singură, pentru autorităţile publice.Pentru prima categorie menţionată, UE alocă atât fonduri pentru înfiinţarea plantaţiei forestiere şi întreţinerea lucrărilor, cât şi o primă compensatorie pentru pierderea de venit prin împădurire. În schimb, autorităţile publice primesc sprijin financiar numai pentru înfiinţarea plantaţiei.

Cât despre nivelul sprijinului public primit, sumele nu pot depăşi 70% din costurile standard pentru înfiinţarea plantaţiei. Excepţie fac zonele defavorizate şi siturile Natura 2000 (n.r. - reţeaua Natura 2000 este instrumentul principal al UE pentru conservarea naturii), pentru care fondurile ajung la 80% din costurile standard. Cheltuielile cu plantarea puietului sunt mai mari la câmpie  - 1.900 de euro/hectar şi scad la 1.660 de euro/ha la deal, respectiv 1.560 de euro/ha la munte. Se mai adaugă plăţile compensatorii, acordate timp de 15 ani.

De exemplu, beneficiarii care împăduresc o parcelă dintr-o zonă de câmpie primesc câte 1.330 de euro pentru fiecare hectar plantat, dacă terenul este situat în afara siturilor Natura 2000. Pentru parcelele din interior, compensaţia este de 1.520 de euro/hectar. La munte e mai ieftin: 1.092 euro/ha în afara zonelor  menţionate şi 1.248 euro/ha, în interiorul siturilor. În fine, UE alocă fonduri şi pentru întreţinerea plantaţiei timp de cinci ani. La câmpie, sumele scad de la 270 de euro/ha în primul an la 90 de euro/ha în ultimul an. În zonele de munte, primele pe hectarul cultivat pornesc de la 130 de euro şi ajung la 65 de euro, în intervalul analizat.

Este nevoie de zeci de ani pentru ca pădurea să ajungă la vârsta de exploatare  Foto: adevărul

Ce specii poţi planta

Beneficiarii măsurii 221 nu pot planta decât anumite specii, menţionate în ghidul solicitantului. Printre tipurile de plantaţii eligibile la câmpie se numără stejarul, plopul şi teiul argintiu. La deal este recomandat paltinul şi frasinul, iar la munte - fagul şi pinul negru, printre altele. Atenţie: UE nu dă bani pentru plantaţiile de pomi de Crăciun!

Topul celor  mai generoase măsuri PNDR

Măsurile 121, 312 şi 112 au fost până acum cele mai generoase când vine vorba de finanţarea oferită prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, cu mii de proiecte depuse pe fiecare dintre ele, ne spune Constantin Leonte, directorul general al firmei Terra Nostra Consulting. Modernizarea exploataţiilor agricole prin măsura 121 a atras peste 6.100 de proiecte, cu o valoare nerambursabilă de 2,36 miliarde de euro. Dintre acestea, au fost contractate 1.800 de cereri însumând 697 de milioane de euro. „Măsura s-a adresat unei categorii foarte mari de fermieri din toate domeniile importante de cultură vegetală şi de creştere a animalelor", explică Leonte.

Măsura 312 - „Diversificarea activităţilor în spaţiul rural", a suscitat de asemenea interesul solicitanţilor. Peste 6.500 de proiecte cu o valoare publică de aproximativ  890 de milioane de euro au fost depuse, dintre care au fost contractate 2.100 de cereri însumând 289 de milioane de euro. Măsura 112, dedicată instalării tinerilor fermieri în mediul rural, a avut succes încă de la prima lansare. „Mirajul unor ajutoare nerambursabile cu valori de la 10.000 până la 25.000 euro au atras foarte multe persoane sub 40 de ani să înceapă o activitate în agricultură pe cont propriu", spune Leonte. Peste 10.600 de cereri de finanţare cumulând o valoare nerambursabilă de 220 de milioane de euro au fost depuse din 2008. Dintre acestea au fost contractate peste 5.600 de cereri în valoare de 115,6 milioane de euro.

La Becicherecu Mic creşte o pădure cu bani europeni

Întotdeauna i-au placut natura, pădurea şi drumeţiile montane. Iar proiectul de înfiinţare a pădurii Becicherecului din judeţul Timiş a fost doar o continuare firească a preocupărilor lui Călin Ionescu. Contractul de finanţare pe măsura 221, în valoare totală de 95.477 de euro, din care 79.016 euro este sprijinul public, l-a semnat în vara acestui an. Cu aceşti bani, Ionescu va împăduri 29 de hectare de teren pe care îl are în concesiune în localitatea Becicherecu Mic. „Nu este meritul meu, ci al întregii echipe care mi-a înţeles viziunea. M-am gândit să fie măcar unul care face ceva, la câţi taie păduri în ţara asta", ne spune Călin Ionescu.

De plantarea puieţilor din speciile de plop, stejar, tei şi păducel - pe care nu-i poate aduce decât din pepiniere autorizate - se va apuca anul viitor, în primăvară. Unul dintre motive este de ordin pecuniar. Dacă ar cumpăra acum puietul, din propriii bani, ar trebui să aştepte până la primăvară, când poate depune cererea de plată pentru lucrările de înfiinţare sau de întreţine a plantaţiei forestiere. Practic, se aplică regulile valabile pentru orice proiect finanţat din bani europeni, adică lucrările le finanţezi din buzunarul tău şi le decontezi ulterior.

Atenţie la angajamente

Potrivit ghidului solicitantului, cererea de plată pentru primul an nu se depune mai târziu de doi ani de la data semnării contractului de finanţare. De asemenea, cererea de plată pentru lucrările de înfiinţare a plantaţiei trebuie să fie elaborată pentru toată suprafaţa propusă prin proiectul tehnic de împădurire.Întocmirea acestui proiect este o altă cheltuială, finanţată parţial din banii acordaţi prin PNDR şi care nu poate depăşi 10% din valoarea eligibilă a proiectului. Şi în acest caz sunt impuse nişte plafoane obligatorii. Astfel, pentru suprafeţe de până la 50 de hectare, cheltuielile eligibile pentru realizarea proiectului pot fi de maximum 70 de euro/ha. Sumele scad la 30 de euro/ha pentru terenuri de peste 150 de hectare.

Călin Ionescu ştie că trebuie să respecte o mulţime de condiţii pentru a putea primi toţi banii. El va avea de întocmit tot felul de rapoarte obligatorii, cum este cel privind execuţia lucrărilor de înfiinţare sau de întreţinere. Dacă nu-şi respectă angajamentele asumate prin contract şi prin cererile de plată, timişoreanul riscă să primească sume mai mici sau chiar să fie exclus de la plăţile pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiei şi pentru pierderea de venit agricol. Beneficiarul proiectului din Becicherecu Mic nu este singurul din Timiş care a aplicat pe măsura 221. „Mai sunt şi alţii din judeţ. Dar nu se compară cu alte măsuri. Eu am depus cererea de finanţare anul trecut în octombrie şi au fost doar şase proiecte", adaugă Ionescu.

"Nu este meritul meu, ci al întregii echipe care mi-a înţeles viziunea. M-am gândit să fie măcar unul care face ceva, la câţi taie păduri în ţara asta.''
Călin Ionescu, beneficiar