Cum să-ţi faci crescătorie de peşti cu bani de la UE

Românii care vor să-şi deschidă sau să modernizeze o fermă piscicolă pot contracta de la Uniunea Europeană sprijin nerambursabil de până la trei milioane de euro. Vreţi să vă faceţi crescătorie de peşti cu bani europeni? Pregătiţi un proiect pe măsura 2.1 – „Acvacultură“, din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit.

Firmele care vor să dezvolte o afacere în domeniul acvaculturii pot să apeleze la banii europeni din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit (POP), care are un buget de aproximativ 307 milioane de euro în perioada 2007-2013. Din această sumă, Uniunea Europeană alocă 95 de milioane de euro pe durata celor şapte ani numai pentru măsura 2.1 - „Acvacultură".

Doritorii pot, de exemplu, să depună cereri de finanţare pentru construirea de noi ferme piscicole, dar şi pentru modernizarea celor existente. Pe lista de activităţi eligibile figurează, printre altele, şi amenajarea de centre de vânzare directă a peştelui, achiziţionarea de maşini pentru transportul peştelui viu şi a echipamentelor de pescuit. De asemenea, cu bani de la UE, solicitanţii pot să amenajeze drumuri şi platforme tehologice în interiorul fermelor, dar şi să construiască depozite de furaje pentru peşte. Indiferent de obiectivul pentru care cer finanţare, ei trebuie să aibă în echipă cel puţin un specialist în acvacultură, cu experienţă de minimum cinci ani, după cum se precizează în ghidul solicitantului.

Firmele nu pot cere oricât de mult pentru o asemenea afacere, valoarea totală maximă a contribuţiei nerambursabile fiind de trei milioane de euro. Se mai adaugă cofinanţarea, care diferă, în funcţie de mărimea companiei. Astfel, în cazul microîntreprinderilor, al întreprinderilor mici şi al celor mijlocii, contribuţia solicitantului este de 40% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile. În schimb, întreprinderile mari trebuie să vină cu 70% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile.

Ce nu decontează UE

Beneficiarii nu pot deconta decât anumite cheltuieli. De exemplu, salariile personalului implicat în implementarea proiectului sunt cheltuieli eligibile, dar acestea nu pot depăşi mai mult de 1% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Rămân însă o serie de cheltuieli neeligibile, cum ar fi taxa pe valoarea adăugată, dobânda la datorie sau impozitele şi taxele vamale aferente importurilor de mărfuri. Deşi măsura 2.1 permite achziţionarea de terenuri, valoarea acestora nu poate depăşi 10% din cheltuielile eligibile totale. Ca şi în cazul altor programe, UE nu decontează costurile de schimb valutar şi nici dobânzile în cazul contractelor de leasing.

Cererea de bani, de trei ori mai mare

Datele prezentate de Autoritatea de Management pentru POP arată un interes crescut din partea firmelor pentru fondurile europene alocare măsurii 2.1. Până la 5 august s-au înregistrat 203 cereri de finanţare, cu o valoare eligibilă totală de 303,6 milioane de euro. Nu toate proiectele au luat însă punctajul necesar pentru a primi finanţarea. Doar 93 de proiecte care însumează 132,8 milioane de euro au fost selectate, iar 86 de cereri dintre acestea, în valoare de 80 de milioane de euro, au fost contractate.

După finalizarea proiectului, ferma Adrian va produce 400 de tone de peşte pe an

Aceasta în condiţiile în care măsura 2.1 are alocate 90 de milioane de euro în perioada 2007-2011, dintr-un total de 95 de milioane de euro pe durata celor şapte ani. Mai rămân aşadar doar cinci milioane de euro pentru ultimii doi ani. Un calcul  simplu arată că cererea de bani formulată de solicitanţii care au depus cele 203 de proiecte este de peste trei ori mai mare decât oferta.

Vestea bună este că doritorii mai pot depune încă proiecte de acvacultură, dacă se grăbesc. „Deşi termenul-limită este 30 noiembrie, este de aşteptat ca banii alocaţi pentru acest an să se termine mai repede. Estimăm că în cel mult o lună se vor epuiza fondurile", a declarat pentru „Adevărul" Marian Dobrilă, directorul de vânzări al firmei TDP Partners.

"Deşi termenul-limită este 30 noiembrie, este de aşteptat ca banii alocaţi pentru acest an să se termine mai repede. Estimăm că în cel mult o lună se vor epuiza fondurile.''
Marian Dobrilă
director de vânzări  TDP Partners

Documentele se arhivează şapte ani

Dacă intenţionaţi să depuneţi un proiect în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit trebuie să ştiţi că sunteţi obligat să arhivaţi toate documentele pe o perioadă de şapte ani de la semnarea contractului de finanţare. Actele trebuie păstrate fie în original, fie ca fotocopii certificate, microfişe sau versiuni electronice ale documentelor originale. Mai mult, trebuie să informaţi şi Direcţia Generală de Pescuit din cadrul Autorităţii de Management pentru POP de locul unde sunt arhivate documentele.

Ce acte trebuie să păstraţi:

- Documente referitoare la solicitarea finanţării proiectului şi la aprobarea acestuia de către Autoritatea de Management;
- Documente legate de procedurile de achiziţie publică derulate în cadrul proiectelor aprobate;
- Documente care se referă la implementarea proiectului şi la verificările fizice efectuate;
- Facturi şi documente justificative, liste de verificare, documente de plată;
- Rapoarte de audit şi de control;
- Documente contabile.

Drumul peştelui, din România în Europa Centrală

Modernizarea fermei piscicole Adrian din localitatea Livada, Satu Mare, construită prin anii '70, este începutul implementării unui proiect integrat, la care Ioan Ghere, acţionarul majoritar al afacerii, se gândeşte de câţiva ani. Desigur, trebuie mai întâi să finalizeze, anul viitor, primul proiect finanţat în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit, cu o valoare totală de cinci milioane de euro, după care o să mai aplice, cel mai probabil, pentru încă două. Se gândeşte să mai construiască o fabrică de furaje pentru peşte, dar şi o unitate de procesare, unde peştele să fie curăţat, eviscerat şi refrigerat.

Prima ţintă: nord-vestul ţării

Pentru a merge mai departe, este nevoie de rezultate, consideră sătmăreanul. „După finalizarea investiţiei, o să ajungem la o producţie anuală de 400 de tone de crap, şalău, somn şi sturion. Pentru început, vrem să-l vindem în judeţele Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, unde vom dezvolta un lanţ de cinci-şase magazine", a declarat Ghere pentru „Adevărul". Urmează să iasă şi pe piaţa externă, în Austria şi Germania, unde există cerere pentru peştele românesc. Până atunci mai are de lucrat un an la modernizarea bazinelor de creştere a peştelui, pe o suprafaţă de 180 de hectare, însă totul este în grafic. Şi, ca să nu aibă surprize pe parcurs, a adus un specialist din Germania, care îi verifică proiectul.

Tot de afară, din Ungaria, va aduce şi puietul, în 2012, dacă preţurile din România vor continua să fie la fel de mari. Din ţara vecină vrea să-şi asigure şi hrana pentru peşti, mult mai ieftină decât la noi, în condiţiile în care statul ungar subvenţionează 40% din costuri. „Furajul este principala cheltuială în această afacere, de 60% din total, de aceea vreau să dezvolt şi o fabrică de furaje", explică Ghere. Recunoaşte că nu este uşor să derulezi un proiect european, dar după ce tragi linie, rămân rezultatele, imposibil de atins fără ajutorul acestor bani.