Cum au păstrat românii deschise magazinele de vise

România se află la loc de frunte în topul ţărilor cu site-uri prin care se comercializează substanţe etnobotanice, alături de Marea Britanie, Germania şi Olanda. Spice-shop-urile au rămas deschise pe internet, după ce autorităţile au decis închiderea lor. Ca să nu fie prinşi, cei care operează online folosesc codurile „.com“ sau „.net“.  

Vânzătorii de plante şi substanţe euforice şi-au mutat piaţa de desfacere de la chioşcuri pe internet. Chiar dacă mare parte din „magazinele de vise" au fost închise, etnobotanicele se găsesc la liber pe diferite site-uri pe net. Cu 14 lei se pot cumpăra produse ca: ninja, diesel power, monkiis, afgha sau katana. 25 de grame de Gold Seal sau Jamaican Ghanja costă 300 de lei, dar satisfacţia e garantată. „Numai 12 lei gramul! Garantat cel mai ieftin din România! Provine din Olanda! Calitate garantată!", se precizează într-un anunţ postat pe internet în urmă cu câteva zile.

Internetul ridică restricţiile

În ciuda restricţiilor legale, substanţele cu efecte halucinogene sunt în continuare la mare căutare. Astfel, potrivit unui studiu realizat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA), cele mai multe accesări a site-urilor prin care se vând etnobotanice au fost făcute din Iaşi, Bucureşti şi Cluj-Napoca. „Un vârf de interes a fost înregistrat în prima parte a anului 2010. Tendinţa de creştere se reface spre toamna anului 2010, iar în ultimele luni ale anului 2010 există o uşoară tendinţă descrescătoare, urmată iar de o revenire puternică şi de o scădere în aprilie 2011", au precizat reprezentanţii instituţiei. Potrivit specialiştilor, scăderile şi creşterile interesului au corespuns întocmai măsurilor legislative luate pentru interzicerea etnobotanicelor. Practic, în 2010 s-a emis o Ordonanţă de Urgenţă prin care au fost interzise 36 de substanţe şi produse etnobotanice, iar în lunile următoare, consiliile locale au decis închiderea magazinelor de vise.

Astfel, comercializarea lor s-a mutat online, iar în acest an consumatorii au făcut rost de pliculeţele cu ierburi de pe site-urile specializate. Potrivit reprezentanţilor ANA, în mediul online a crescut şi interesul pentru efectele substanţelor psihoactive, dar şi pentru legalitatea acestora.

Potrivit Observatorului European de Monitorizare a Drogurilor şi Adicţiilor, în 2009, pe baza codurilor de ţară ale website-urilor sau a altor indicaţii geografice, s-a ajuns la concluzia că majoritatea magazinelor online de vise se aflau în Marea Britanie (37%), Germania (15%), Olanda (14%) şi România (7%).

După ce s-a schimbat legea în privinţa „drogurilor legale", multe dintre magazinele online folosesc acum mai mult website-uri care nu conţin codul de ţară al României, ci unul internaţional de tip „com" sau „net". Potrivit ANA, de multe ori prezentarea este foarte puţin explicită, neincluzând detalii privind preţul, modalitatea de utilizare şi eventuale efecte.

Reprezentanţii Agenţiei mai susţin că vor explica într-un studiu ce va fi făcut public în septembrie, cum a crescut traficul pe aceste site-uri, precum şi profilul celor care le utilizează. Interesul mare pentru informaţiile legate de produsele comercializate de magazinele de vise din Bucureşti este explicat de sociologi şi psihologi ca un efect al aglomeraţiei urbane, mediu propice pentru dezvoltarea fenomenului de consum al produselor halucinogene.

Mici depresii, calea spre dependenţă

„În plus, în oraşele mari există o cultură aparte a cartierelor, a bandelor, în care consumul de etnobotanice este foarte mare. În oraşele mai mari este şi mult mai greu de controlat fenomenul. În plus, aici şi relaţiile din familie sunt altele, comparativ cu oraşele mici, unde şi banii sunt mai puţini", a spus Cristian Pârvulescu, sociolog.

Din punctul de vedere al psihologilor, interesul pentru astfel de substanţe apare şi din cauza sentimentului de neapartenenţă, mult mai puternic în comunităţile aglomerate. „Alienarea, înstrăinarea şi lipsa de perspective, dezrădăcinarea sau puterea negativă de influenţare sunt mult mai mari decât în micile comunităţi, de aici şi amploarea fenomenului. Acesta este mult mai puternic în marile aglomeraţii urbane pentru că mult mai mulţi oameni stau laolaltă şi se influenţează mult mai puternic unii pe alţii, dar şi pentru că aici produsul poate fi procurat mult mai uşor", a explicat Hanibal Dumitraşcu, psiholog.

Unul dintre motivele pentru care capitala Moldovei se află în topul consumatorilor de etnobotanice este sărăcia. „Creşterea consumului a fost favorizată şi de faptul că în zonă este o populaţie vulnerabilă, săracă. De asemenea, s-a permis crearea unei pieţe în zonă", a explicat medic de urgenţă Tudor Ciuhodaru, la Secţia exterioară a Spitalului „Sf. Spiridon".

36 de substanţe şi plante care au fost asimilate drogurilor au fost puse pe lista neagră din OUG 6/2010 care a interzis etnobotanicele.

46 de magazine care comercializează produse psihoactive mai sunt deschise în ţară, potrivit datelor furnizate de ANA. Numărul celor de pe mediul online depăşeşte câteva zeci.

Cei mai tineri „visători" au 10 ani

Numărul minorilor care consumă droguri legale, din cauza accesului acestora la internet, a crescut semnificativ, susţin reprezentanţii biroului regional al Agenţiei Antidrog Cluj. „Nu avem încă centralizate datele statistice, însă ce pot să vă spun că a scăzut, în mod îngrijorător vârsta de consum, de la 14-15 ani, la 10-11, ceee ce este îngrijorător", a declarat Sebastian Marcu, şefului biroului regional al Agenţiei Antidrog Cluj.

Un alt fenomen îngrijorător, subliniat de poliţişti, este că mulţi dintre consumatorii de substanţe psihoactive au revenit la drogurile de mare risc odată cu închiderea magazinelor de vise. „Numărul consumatorilor a început să se reducă. În schimb, o parte dintre cei care nu mai consumă etnobotanice au început să revină la drogurile legale, odată cu închiderea magazinelor care le comercializau", spune Horia Olteanu, şeful Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog. 

Mai puţine cazuri grave

În medie, la Unitatea de Primire a Urgenţelor Cluj ajung lunar cinci clujeni care au consumat etnobotanice, cu patru mai puţin, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. La Iaşi, un student din patru consumă substanţe din categoria drogurilor, potrivit unui studiu realizat de Centrul Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  Iaşi.

Cel mai frecvent, tinerii consumă canabis 42,9%, etnobotanice 28,4% şi medicamente cu alcool 8,4%. De la începutul acestui an, 160 de persoane, consumatori şi rude ale acestora au primit asistenţă la Centrul Antidrog de la Iaşi. „60% dintre aceştia sunt tineri cu vârste cuprinse între 14 şi 27 de ani, în creştere faţă de anii precedenţi", a precizat Irina Hazincop, coordonatorul centrului.

Din cauza substanţelor de la „magazinele de vise", un tânăr şi-a pierdut viaţa la Iaşi. Potrivit medicilor, Ionuţ Fânu (21 de ani) a fost internat cu temperatură ridicată. Starea lui s-a agravat şi medicii nu l-au mai putut salva. În mai 2011, Daniel Mihai Gîrtan (19 ani), fost campion naţional la atletism, a ajuns la spital după ce a consumat „ierburi legale".

În Bucureşti, numărul celor care ajungeau la spital din cauza etnobotanicelor a scăzut la 2-3 pe săptămână, faţă de începutul anului când se înregistrau 20 de cazuri săptămânal.  Sebastian Secan, Cătălina Cocoloş

Profilul consumatorului de etnobotanice

Consumatorii de etnobotanice sunt majoritatea bărbaţi, din mediul urban şi fără ocupaţie. Acest lucru rezultă dintr-un studiu făcut de medicii ieşeni în 2010 pe câteva sute de pacienţi care au trecut pragul Unităţii de Primire Urgenţe. Potrivit cercetării „Profilul pacientului consumator de produse etnobotanice", 81% din cei care au ajuns la spital anul trecut erau bărbaţi, iar 19% femei. Mai mult, consumatorii erau în proporţie de 88,4% din mediul urban şi doar 11,5% locuiau la ţară, vârstele variind între 15 şi 53 de ani. Din cei vizaţi de studiu, 45,5% nu aveau ocupaţie, 26,4% erau  studenţi, 17,4% salariaţi, 9,1% erau elevi, iar 1,7% pensionari. Cei mai mulţi consumatori au ajuns la spital în weekend.

Medicii arată că 13, 2% pacienţi erau şi sub influenţa băuturilor alcoolice.  Cătălina Cocoloşll Consumatorii de etnobotanice sunt majoritatea bărbaţi, din mediul urban şi fără ocupaţie. Acest lucru rezultă dintr-un studiu făcut de medicii ieşeni în 2010 pe câteva sute de pacienţi care au trecut pragul Unităţii de Primire Urgenţe. Potrivit cercetării „Profilul pacientului consumator de produse etnobotanice", 81% din cei care au ajuns la spital anul trecut erau bărbaţi, iar 19% femei. Mai mult, consumatorii erau în proporţie de 88,4% din mediul urban şi doar 11,5% locuiau la ţară, vârstele variind între 15 şi 53 de ani. Din cei vizaţi de studiu, 45,5% nu aveau ocupaţie, 26,4% erau  studenţi, 17,4% salariaţi, 9,1% erau elevi, iar 1,7% pensionari. Cei mai mulţi consumatori au ajuns la spital în weekend. Medicii arată că 13, 2% pacienţi erau şi sub influenţa băuturilor alcoolice.  Cătălina Cocoloş

"Creşterea consumului a fost favorizată şi de faptul că în zonă este o populaţie vulnerabilă, săracă."
Tudor Ciuhodaru
medic Spitalul „Sf. Spiridon" Iaşi

"Alienarea şi lipsa de perspective, dezrădăcinarea, puterea negativă de influenţare este mai mare în marile oraşe decât în micile comunităţi, de aici şi amploarea fenomenului."
Hanibal Dumitraşcu
psiholog

"O parte dintre cei care nu mai consumă etnobotanice au început să revină la drogurile legale, odată cu închiderea magazinelor care le comercializau."
Horia Olteanu
şef BCCOA Cluj