Cultele din România vor însemne religioase în şcoli

Reprezentanţii Bisericilor Ortodoxă Română, Evanghelică CA, Reformată, Evanghelică Lutherană şi Armeană s-au întrunit în cadrul Adunării Generale a Asociaţiei Ecumenice a Bisericilor din

Reprezentanţii Bisericilor Ortodoxă Română, Evanghelică CA, Reformată, Evanghelică Lutherană şi Armeană s-au întrunit în cadrul Adunării Generale a Asociaţiei Ecumenice a Bisericilor din România. Într-un comunicat comun, aceştia au susţinut păstrarea însemnelor religioase în şcoli şi s-au declarat de acord cu raportul ţinut de preşedintele asociaţiei, IPS Nifon. Ierarhul ortodox a subliniat dezvoltarea dialogului ecumenic şi a relaţiilor interconfesionale din România. El a accentuat faptul că "dialogul cu o parte a societăţii, în special cu agnosticii şi cu unii activişti ai drepturilor omului care distorsionează sensul libertăţii religioase şi vor scoaterea manifestărilor ei în afara sferei publice, trebuie aprofundat". Membrii Adunării Generale au fost în consens cu privire la menţinerea în spaţiul public a simbolurilor creştine ca expresie a libertăţii religioase.
Prin declaraţii adunate de Civic Media, şi reprezentanţii oficiali ai celorlalte culte susţin acelaşi demers. şeful Cultului Musulman din România, Muftiu Iusuf Murat a declarat: "Noi nu dorim ca religia şi simbolurile religioase să fie eliminate". Pr. Paul Bogdan, Vicar Eparhial al Arhiepiscopiei Armene din România: "Ateul este indiferent, neutru, în ceea ce priveşte simbolurile divine, el îl neagă pe Dumnezeu, nu îl combate". şi-au mai manifestat susţinerea, printre alţii, Adrian Lemeni, secretarul de stat pentru culte, şi Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţii Evreilor din România, care a spus: "E mai bine să te afli într-o casă cu însemnul lui Dumnezeu".