Culorile variateîn farfurie alungă cancerul

Una dintre cele mai accesibile soluţii pentru a contracara efectul toxinelor este alimentaţia cât mai variată şi mai colorată! Acesta este de altfel şi sfatul prof. dr. Radu Voiosu, medic

Una dintre cele mai accesibile soluţii pentru a contracara efectul toxinelor este alimentaţia cât mai variată şi mai colorată! Acesta este de altfel şi sfatul prof. dr. Radu Voiosu, medic specialist gastroenterolog.

În intimitatea celulelor organismului nostru au loc numeroase reacţii biochimice, prin care sintetizăm substanţele proprii organismului sau obţinem energia necesară vieţii, explică prof. dr. Radu Voiosu, medic primar gastroenterolog, vicepreşedinte al Societăţii Române de Gastroenterologie, şeful Clinicii de Gastroenterologie de la Spitalul Colentina.

"Nu toate aceste reacţii ne sunt favorabile. În celulele noastre se pot crea sau pot pătrunde aşa-numiţii radicali liberi, structuri instabile, care reacţionează cu materia organică şi perturbă sau chiar distrug celula. Acest fenomen este cunoscut ca stres oxidativ", explică prof. Voiosu.

Efectele nocive ale radicalilor liberi sunt contracarate, în general, cu succes de către resursele de antioxidanţi proprii fiecăruia dintre noi. "Însă, în condiţii aparte, când agresiunea este prea puternică pentru a putea fi controlată de organism, aceasta determină leziuni celulare multiple", spune specialistul român.

Radicalii liberi sunt generaţi peste tot în natură, dar tot natura ne-a furnizat "antidotul": unii compuşi coloraţi din lumea plantelor sunt capabili să blocheze acţiunea radicalilor liberi.

Antidoturi gustoase

Rolul antioxidanţilor, aşa cum reiese din chiar numele lor, este acela de a combate efectele nefaste la nivel celular, provocate de stresul oxidativ. "Deşi mecanismele de acţiune ale antioxidanţilor nu sunt perfect cunoscute, avem o certitudine - alimentaţia joacă un rol foarte important în scăderea riscului acestor boli", este de părere prof. Voiosu.

Antioxidanţii incluşi în mod sistematic în alimentaţie exercită o acţiune protectoare la nivelul celulelor, împiedicând transformarea aberantă sau distrugerea lor prematură. Astfel, fructele şi legumele conţin antioxidanţi naturali: betacaroten, polifenoli-catehine, vitamina C sau vitamina E.

Alături de popularele vitamine (A, C, E), în grupul antioxidanţilor se mai regăsesc unele metale (seleniul) sau structuri polifenolice - surse majore de antioxidanţi naturali, precum: ceaiul verde (şi, în mai mică măsură, cel negru), cacaua, vinul roşu (conţine polifenoli), morcovii (bogaţi în betacaroten), alte fructe şi legume intens colorate (roşu, verde), citricele (sursă de vitamina C), nucile (conţin vitamina E).

Mai întâlnim şi alte specii chimice cu rol antioxidant precum: fitoestrogenii (din soia, cu rol în scăderea colesterolului LDL - cel "rău"), hidroxitirosolul (compus fenolic din măsline şi uleiul de măsline - reduce LDL-C), licopenul (un antioxidant din familia carotenoizilor, din tomate - cu rol antimutagen şi anticarcinogenetic), catehina, epicatehina (din ceai, vinul roşu şi ciocolata neagră - care are proprietăţi antiagregante, antioxidante, antimutagene).

Mulţi dintre compuşii antioxidanţi enumeraţi anterior au şi un potenţial cardioprotector, putând fi foarte utili în încetinirea proceselor aterosclerotice. Cercetările mai recente au arătat însă că rolul vitaminelor este unul mult mai compex decât se credea.

Demonstrarea rolului antioxidant al vitaminelor A, C şi E a deschis calea unor noi cercetări privind rolul protector al acestora în diverse forme de cancer. Până acum a fost demonstrată o legătură între consumul crescut de antioxidanţi (legume şi fructe proaspete) şi o rată mai mică de apariţie a unor tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de colon, de prostată, sau de sân. În alte tipuri de cancer, cum ar fi cel pulmonar, beneficiul acestor vitamine nu pare a fi semnificativ.