Culiţă Tărâţă a pierdut Insula Mare a Brăilei din propria-i greşeală

Omul de afaceri Culiţă Tărâţă a pierdut contractul de arendă al Insulei Mari a Brăilei deoarece a uitat să înregistreze, în termenul şi în condiţiile prevăzute de lege, contractul de

Omul de afaceri Culiţă Tărâţă a pierdut contractul de arendă al Insulei Mari a Brăilei deoarece a uitat să înregistreze, în termenul şi în condiţiile prevăzute de lege, contractul de arendă la consiliile locale din comunele Frecăţei şi Măraşu.

Tribunalul Bucureşti a constatat nulitatea absolută a contractului de arendă nr. 1/28.08.2001, încheiat de Agenţia Domeniilor Statului în calitate de arendator şi societatea acestuia, SC TCE 3 Brazi SRL Piatra Neamţ, în calitate de arendaş.

"Dispune evacuarea reclamantei-pârâte TCE 3 Brazi din perimetrul Insulei Mari a Brăilei de pe suprafaţa de 56.955 ha, teren cu destinaţie agricolă. Obligă TCE 3 Brazi la plata sumei de 43.079,94 lei cu titlul de cheltuieli de judecată", se mai arată în sentinţa judecătorească.

Avocaţii lui Culiţă Tărâţă au atacat sentinţa cu apel. Potrivit judecătorilor, societatea trebuia să înregistreze la consiliile locale, în termen de 15 zile, contractul de arendă în original.

TCE 3 Brazi a încercat fără folos să demonstreze instanţei că cele două primării nu deţineau formularul tipizat intitulat "registru special", unde se înscriau contractele de arendă, şi faptul că actul a fost încheiat în doar două exemplare. Instanţa a respins motivarea TCE şi a notat că societatea "trebuia să întreprindă minime demersuri pentru a se afla în posesia unui număr suficient de exemplare care să-i permită şi executarea obligaţiei".

Acte contradictorii în dosar

În motivarea sentinţei, magistraţii au luat în considerare cele consemnate de oficialii ADS, care s-au deplasat, în martie 2005, şi au constatat că TCE a înregistrat contractul la comuna Mărăşti, în 10 octombrie 2002, iar în comuna Frecăţei nu era înregistrat până la acea dată.

Pe de altă parte, TCE 3 Brazi a adus instanţei acte emise, în octombrie 2005, de edilii din cele două comune din care reieşea că societatea şi-a înregistrat în timp util contractele de arendă.

În ceea ce priveşte lipsa formularului tipizat "Registrului Special pentru evidenţa contractelor de arendă", invocat de avocaţii TCE, instanţa a arătat că şi cele două primării, dar şi altele din Brăila, în lipsa acestuia, au procedat la întocmirea unui registru special în care se puteau face înregistrări.