Croatia - lasata sa mai astepte la portile UE

Negocierile de aderare nu vor mai incepe la 17 martie, ci abia atunci cand Zagrebul "va coopera deplin cu TPI"

Ministrii de externe ai UE au decis, ieri, amanarea inceperii negocierilor de aderare cu Croatia pana ce autoritatile de la Zagreb isi vor putea demonstra cooperarea deplina cu Tribunalul Penal International. Decizia, ce proiecteaza intr-un univers temporal nedefinit visul european al Croatiei, a fost luata la recomandarea procurorului Tribunalului Penal International, Carla del Ponte, care a denuntat, intr-o scrisoare adresata membrilor UE, lipsa de interes a autoritatilor croate pentru arestarea generalului Ante Gotovina, inculpat la Haga pentru crime de razboi. Controversatul general este singurul de pe lista celor 626 de cetateni croati inculpati de TPI care n-a ajuns inca la Haga; pana acum, Croatia cooperase foarte bine cu justitia internationala - de aceea a si fost inclusa pe lista statelor candidate la aderarea in Uniunea Europeana si programata sa inceapa negocierile la 17 martie. Faptul ca Gotovina n-a fost, pana acum, predat la Haga nu mira pe nimeni: fostul ofiter in Legiunea Franceza care a repurtat victorii spectaculoase pentru tara sa, reusind sa scurteze razboiul cu Serbia, este considerat erou de majoritatea croatilor, si nu criminal de razboi. Arestarea lui ar fi starnit mari proteste intr-o tara in care nationalismul este inca pronuntat. In mod repetat, Gotovina a scapat de anchetatorii TPI, desi autoritatile de la Zagreb sustin ca au facut toate eforturile pentru a-l aresta. Oficialii croati spun ca nu au nici un fel de informatii despre soarta generalului, despre care banuiesc ca ar fi parasit tara (refugiindu-se, probabil, in Franta, deoarece este cetatean francez). Carla del Ponte nu este de aceeasi parere: ea afirma ca are motive intemeiate sa creada ca Gotovina se mai afla pe teritoriul croat, unde are o retea de informatori bine pusa la punct, retea formata, in principal, din membri ai serviciilor secrete. Cu ajutorul acestora, generalul este prevenit de fiecare data cand ar fi in pericol sa fie arestat si poate parasi locul in care este cautat cu mult timp inainte. Amanand sine die inceperea negocierilor cu Croatia, membrii UE vor sa dea un exemplu si pentru celelalte state balcanice aspirante la integrarea europeana. Daca ar fi ignorat cazul Gotovina, spun ei, ar fi creat un precedent, inchizand ochii si in cazul liderilor sarbi bosniaci Ratko Mladici si Radovan Karadjici. (Figurile celor doi apasa greu asupra relatiilor Serbiei cu Uniunea Europeana; desi cei doi sunt cetateni sarbi bosniaci, se crede ca s-ar afla undeva in Serbia, beneficiind de protectia tacita a autoritatilor.) Totusi, prin gestul de ieri se creeaza un altfel de precedent: Zagrebul este sanctionat aspru pentru ca nu a indeplinit cerintele Uniunii Europene, desi nimeni nu a demonstrat clar ca oficialii de aici au dat dovada de rea-vointa. In cazul Croatiei, cooperarea deplina cu TPI a reprezentat criteriul principal dupa care a fost judecata candidatura fostei republici iugoslave, nu respectarea drepturilor omului, nu reforma in economie, nu potentialul de a se adapta rapid aquis-ului comunitar. Decizia Uniunii Europene a starnit un val de proteste in Croatia; observatorii autohtoni se tem ca, de acum inainte, numarul croatilor care se vor opune aderarii la UE il va depasi pe cel al adeptilor integrarii europene. Ei avertizeaza ca frustrarea generata de amanarea negocierilor de aderare poate alimenta orgoliile nationaliste, indepartand tara de la calea reformelor proeuropene.