Croatia - invitata sa inceapa negocierile de aderare la UE

Guvernul de la Zagreb spera sa prinda din urma Romania si Bulgaria si sa intre in Uniune in 2007

Cu mai putin de doua saptamani inainte de cea mai mare extindere din istoria Uniunii Europene, la 1 mai, Comisia Europeana se pregateste sa anunte inceputul viitorului val al extinderii catre Balcanii de Vest. Croatia, o tara cu 4,7 milioane de locuitori, va primi saptamana viitoare unda verde din partea Comisiei Europene pentru inceperea negocierilor de aderare in cursul acestui an, relateaza cotidianul britanic "Financial Times". Comisarul european pentru extindere, Gunther Verheugen, urmeaza sa anunte, marti, la Strasbourg, ca fosta republica iugoslava indeplineste criteriile politice si economice pentru a deveni membru al UE, decizia finala fiind asteptata la Consiliul European, din luna iunie. Croatia, care si-a depus candidatura abia in februarie 2004, spera sa adere in 2007, alaturandu-se astfel Romaniei si Bulgariei, care negociaza de cativa ani buni, semnand acordurile de asociere la UE inca din 1993. In conditiile in care, din punct de vedere economic, Croatia depaseste de departe majoritatea vecinilor sai balcanici si chiar si unele din cele 10 state candidate care vor adera la 1 mai, putini vor fi cei care se vor mira daca fosta republica iugoslava se va integra in Uniunea Europeana inainte ca Romania si Bulgaria sa reuseasca sa atinga acest tel. Daca economic si politic lucrurile sunt in regula, desi mai exista unele probleme in ceea ce priveste coruptia si justitia, dar care pot fi rezolvate, singura "piedica" in drumul Croatiei spre UE o constituie criminalii de razboi. Autoritatilor de la Zagreb li se cere sa continue politica de cooperare deplina pentru predarea criminalilor de razboi Tribunalului Penal International (TPI) de la Haga. O piesa cruciala a acestui puzzle o constituie pozitia procurorului Carla Del Ponte, pozitie ce va fi prezentata oficialilor UE saptamana viitoare. Croatia a predat TPI, in lunile martie si aprilie, doi generali si sase fosti oficiali bosniaci croati acuzati de crime impotriva umanitatii. Principalul obstacol ramane predarea generalului Ante Gotovina, acuzat de crime de razboi impotriva etnicilor sarbi, autoritatile de la Zagreb sustinand ca nu il pot localiza si aresta deoarece nu se mai afla pe teritoriul Croatiei.