Criza rescrie legislaţia muncii în toată Europa

Guvernele Uniunii sunt silite să modifice reglementările din domeniul muncii, în speranţa că astfel va creşte rata de ocupare.

Într-un interviu acordat în februarie, Mario Draghi, şeful Băncii Centrale Europene, constata cu tristeţe decesul modelului social european, bazat pe securitatea locurilor de muncă şi beneficii sociale generoase. Şi spunea că este nevoie de reforme structurale care să crească gradul de ocupare a forţei de muncă.

În urmă cu două decenii, Europa credea că şomajul este vina sistemului şi, ca atare, punea accent pe compensaţiile şi beneficiile acordate celor ajunşi în asemenea situaţii. Zece ani mai târziu, odată cu creştere concurenţei globale, continentul şi-a schimbat puţin optica: este şi responsabilitatea angajaţilor
să-şi ia măsuri de siguranţă pentru a nu ajunge în şomaj.

De trei ani, teoriile acestea foarte curpinzătoare par inutile. Guvernele se străduiesc să crească ocuparea prin măsuri adesea contradictorii, să rezolve şi şomajul alarmant din rândul tinerilor, dar să şi încurajeze păstrarea pe post a persoanelor în vârstă - altfel cum să explici cetăţenilor creşterea vertiginoasă a vârstei de pensionare?. Una dintre etapele bifate inevitabil de statele europene a fost modificarea legislaţiei din domeniul muncii, astfel încât firmele să devină mai competitive. Pe măsură ce companiile îşi extind afacerile, argumentează autorii acestor politici, va creşte şi ocuparea.

Grevă generală în Spania

Pe 29 martie, în Spania va avea loc o grevă generală, ca protest faţă de modificările la legislaţia muncii, elaborate pentru a combate şomajul ajuns la cote-record: numărul şomerilor a depăşit pragul de patru milioane, iar aproximativ un milion de familii nu mai au niciun venit salarial.

Reformele iniţiate de Cabinetul Zapatero şi continuate acum, sunt mult mai dure decât cele introduse în România tot anul trecut. Noua lege restrânge negocierile colective, spune că salariile vor putea fi reduse din motive organizaţionale şi tehnice, că angajaţii vor putea fi mutaţi pe posturi sub calificarea lor, iar muncitorii cu contract part-time vor avea dreptul să lucreze peste program. Sindicatele susţin că măsurile nu vor impulsiona anagajările, aşa cum speră Guvernul, ci dimpotrivă, vor permite mai uşor concedierea lucrătorilor şi vor arunca în sărăcie un număr mare de salariaţi.

Soluţie combinată

În Finlanda, începând de anul acesta, au crescut indemnizaţia de şomaj şi ajutorul social, dar în acelaşi timp s-a modificat sistemul fiscal: au crescut contribuţiile la sistemul de pensii şi s-a redus cu 0,2% impozitul pe venit al angajaţilor.

În Cehia, negocierile pe majorarea salariului minim pe economie au eşuat, deoarece premierul spune că ţara nu-şi permite aşa ceva. Aceste venituri au crescut an de an, până în 2007. Sindicatele ameninţă cu noi greve şi proteste, cu atât mai mult cu cât unele patronate au acceptat mărirea cu 2-3% a salariului minim pe economie.

Zile libere

În Portugalia s-au taxat primele de Crăciun, apoi s-au tăiat patru zile libere acordate prin lege, din care două erau sărbători religioase.  De asemenea, orele suplimentare vor putea fi stabilite direct de către salariat şi angajator, nu se mai fac prin contracte colective. Orele peste program vor fi plătite obişnuit. Această ultimă măsură este obligatorie doi ani, după care contractele colective se vor aplica iar. În Italia, ministrul Muncii, Elsa Fornero, cea care plângea anul trecut la anunţarea măsurilor de austeritate, tocmai negociază cu sindicatele flexibilizarea reglementărilor din domeniul muncii. Ea le-a explicat liderilor că reforma se va face cu sau fără acordul lor. Termenul-limită fixat pentru introducerea reformei este 31 martie.

Una dintre controverse se poartă pe un articol care spune că disponibilizaţii care au obţinut o decizie favorabilă în instanţă potrivit căreia au fost concediaţi ilegal trebuie reangajaţi de companie.

Europa inventează cuvinte

Danezii, cei care au inventat flexisecuritatea, un concept-cheie definit de Uniunea Europeană în 2008 şi preluat de toate statele membre, a lansat un nou termen - „mobication". Dacă până acum soluţia pentru piaţa muncii era combinarea flexibilizării relaţiilor de muncă şi a siguranţei locului de muncă, acum, au descoperit danezii, determinante sunt mobilitatea forţei de muncă şi politicile educaţionale. Asta ar răspunde, spun ei, viitoarelor provocări de pe piaţa muncii, care nu vor mai veni din crize ciclice, ci din schimbările structurale, cum ar fi introducerea tehnologiilor noi sau a noilor modele organizaţionale a firmelor.

Şomaj record

În Uniunea Europeană sunt 24,325 de milioane de şomeri, în ianuarie 2012. Cam cât populaţia Românei şi Bulgariei la un loc.

Efectele noului Cod

Două dintre conflictele de muncă în plină desfăşurare acum în România au fost declanşate, printre altele, şi de o prevedere nouă a Codului Muncii. Legea care a intrat în vigoare anul trecut stabileşte condiţiile şomajului tehnic (cu suspendarea activităţii şi plata a 75% din salariul de bază), dar introduce şi săptămâna de lucru redusă.

Astfel, articolul 52, alineatul 3, vorbeşte despre reducerea programului de la cinci la patru zile, cu diminuarea corespunzătoare a salariului, „pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade ce depăşesc 30 de zile lucrătoare".

În această situaţie se află greviştii de la Oil Terminal Constanţa, care au fost în grevă acum două zile. Potrivit unei decizii luate de administraţie la începutul anului, la Oil Terminal se munceşte doar patru zile pe săptămână, în perioada cuprinsă între 15 februarie şi 2 mai, veniturile angajaţilor diminuându-se corespunzător.

Sindicaliştii de la Compania Naţională Poşta Română (CNPR) sunt şi ei într-o situaţie asemănătoare: anul trecut s-a decis ca fiecare angajat să lucreze două zile mai puţin pe lună, ceea ce înseamnă reducerea veniturilor şi pierderea a două tichete de masă. Măsura se va prelungi şi anul acesta, spun sindicaliştii care pichetează luna aceasta sediile Poştei.

Muncă pe viaţă

La sfârşitul lunii trecute, premierul Fredrik Reinfeldt i-a îngrozit pe suedezi vorbindu-le de o societate în care se va lucra până la 75 de ani. Asta se întâmpla într-o ţară unde se munceşte mai mult decât oriunde în Europa: procentul persoanelor cu vârste între 60 şi 64 de ani care lucrează încă este de 61%, comparativ cu 17,9% în Franţa sau 41% în Germania.

În Franţa, vârsta de pensionare este unul dintre subiectele arzătoare ale alegerilor prezidenţiale de anul acesta. Nicolas Sarkozy a crescut vârsta legală de pensionare, de la 60 la 62 de ani, cu ţinta fixată la 67 de ani, în viitor, pentru a putea primi pensie întreagă. Concurentul său, Francois Hollande, propune revenirea la limita de 60 de ani, pentru cei care au contribuit la sistem peste 42 de ani.

Ne vom bucura tot mai puţin de pensii Foto: adevărul

În Germania, vârsta va creşte de la 65 la 67 de ani, până în 2031. România şi-a propus ca în 2030, bărbaţii să ajungă să se pensioneze la 65 de ani, iar femeile la 63 de ani.

Premierul polonez Donald Tusk i-a revoltat pe polonezi, anunţând că pentru evitarea unei catastrofe trebuie revizuit fără milă sistemul pensiilor, cu o creştere a vârstei de pensionare la 67 de ani. Bărbaţii, la care acum vârsta legală de retragere este de 65 de ani, se vor pensiona la 67 de ani, din 2020, iar femeile (vârsta de pensionare actuală, la 60 de ani), începând cu 2040.

În Cehia, sistemul a fost definitivat în toamna anului trecut şi va intra în vigoare de la ianuarie 2013. Persoanele care au acum peste 50 de ani se vor pensiona la 63 de ani, cei care au acum în jur de 20 de ani se vor retrage din activitate la 69 de ani, iar copiii născuţi anul acesta se vor pensiona la 73 de ani.