Criza alimentează economia subterană

Contrabanda cu ţigări şi băuturi alcoolice, precum şi turismul la negru au luat amploare. În timp ce criza economică erodează tot mai mult veniturile populaţiei, banii sunt cheltuiţi în economia informală.

„Scăderea puterii de cumpărare îi determină pe mulţi să cumpere produsele cele mai ieftine“, consideră analistul economic Liviu Voinea. Iar cele mai ieftine mărfuri se găsesc pe piaţa neagră, pentru care nu se plătesc taxe şi impozite. O creştere a contrabandei este practic inevitabilă în aceste condiţii.

O analiză din februarie a Ministerului Finanţelor a arătat că munca la negru a adus prejudicii statului în primele nouă luni din 2008 de peste 29,5 miliarde de lei, reprezentând 50,8% din economia subterană.

Astfel, veniturile potenţiale din economie care nu au fost încasate la buget au însumat 58,1 miliarde de lei în primele nouă luni din 2008, reprezentând 11,3% din PIB. Cea mai mare pondere în economia subterană este reprezentată de neplata contribuţiilor pentru salarii şi plata salariilor „în mână“ - 29,556 miliarde de lei (circa 5,8% din PIB), urmată de evaziunea fiscală consecinţă a neplăţii TVA - 23,815 miliarde lei (4,6% din PIB) - şi sectorul informal - 4,745 mili­arde de lei (0,9% din PIB).

Accizele încurajează contrabanda

Domeniile în care se concentrează aceste activităţi sunt cele unde accizele şi taxele sunt mai mari. „Vânzările de băuturi alcoolice au scăzut cu 20% de la începutul anului, declară Romulus Dascălu, preşedintele patronatului de profil GARANT.

Acesta estimează că piaţa rachiurilor produse în gospodăriile populaţiei a ajuns să reprezinte 40-45% din totalul consumului de spirtoase. Dacă întreaga producţie ar fi înregistrată fiscal, valoarea acestei pieţe ar fi de un miliard de euro pe an, faţă de 500 milioane.

Turismul este o altă activitate, care în mare parte scapă de plata taxelor şi impozitelor. „În ultimul timp au apărut societăţi, sau chiar persoane fizice, care vând pachete turistice fără ca măcar să aibă trecut în obiectul de activitate acest lucru“, declară Traian Bădulescu, purtător de cuvânt al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT). Aceasta se adaugă formei deja tradiţionale, a cazării turiştilor fără înregistrarea veniturilor în contabilitate.

În agricultură evaziunea este de 40%

În schimb, banii aduşi în ţară de românii care lucrează în străinătate nu contribuie sensibil la creşterea economiei subterane. În cea mai mare parte sunt cheltuiţi în cadrul economiei oficiale. „Cei care lucrează în străinătate pot să introducă în ţară 15.000 de euro trimestrial, însă cei mai mulţi aduc sume de până în 4.000 de euro“, spune Adrian Ciorcăşel, director la compania de transfer de bani Smith&Smith.

Agricultura este un sector în care în ultimii ani s-a concentrat o bună parte din economia subterană. Pe piaţa grâului de panificaţie, aproximativ 40% din totalul tranzacţiilor sunt nefiscalizate, iar scoaterea de grâu de la rezerva de stat, prin împrumuturi către operatorii selectaţi prin negociere directă, distorsionează concurenţa.

Sunt preferate plăţile cu bani cash

Un studiu efectuat de la începutul crizei până în prezent în Statele Unite demonstrează o creştere substanţială a veniturilor nedeclarate la aproximativ 2.250 de miliarde de dolari. Concluzia studiului condus de o echipă de cercetători de la Universitatea din Wisconsin consideră că este vorba de o situaţie similară din acest punct de vedere doar cu cea din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Pentru SUA, sumele neîncasate de către Trezorerie la bugetul statului se ridică la aproape 600 de miliarde de dolari. Cercetarea s-a bazat pe studiul evoluţiei masei monetare. Concluzia este că în prezent pe piaţa americană sunt 824 de miliarde de dolari, suficient pentru ca fiecare locuitor să deţină 2.700 de dolari cash. Şi în România se petrece un fenomen similar, după ce munca la negru se redusese în ultimii ani.

În prezent însă se constată o creştere a muncii la negru, în contextul economic actual.Creşterea veniturilor salariale cu peste 30%, corelată cu aprecierea monedei naţionale în perioada 2000-2007 a fost principala cauză a reducerii fenomenului muncii la negru.

Evaluări diferite

Metodele prin care se estimează dimensiunea economiei subterane dau rezultate foarte diferite. În cazul României, cifrele pot fi de la aproximativ 20% din PIB dacă se foloseşte metoda consumului energetic, până la 45% din PIB dacă se folosesc metode monetare.