Crimă ecologică în vestul Canadei

Goana după "aurul negru" a marilor companii petroliere distruge pădurile virgine din provincia Alberta. În plină campanie mondială împotriva încălzirii globale, gigantul petrolier

Goana după "aurul negru" a marilor companii petroliere distruge pădurile virgine din provincia Alberta.

În plină campanie mondială împotriva încălzirii globale, gigantul petrolier British Petroleum este acuzat că îşi încalcă flagrant politica "verde" de producere a combustibililor fosili prin folosirea unor metode brutale de extragere a petrolului dintr-o zonă sălbatică a Canadei, relevă "The Independent".

British Petroleum investeşte nu mai puţin de 1,5 miliarde de dolari în noul proiect, calificat de organizaţiile ecologiste drept "cea mai mare crimă a încălzirii globale din istorie".

Greenpeace a acţionat în justiţie compania, acuzând-o că a abandonat politicile "verzi" pentru a investi masiv în extragerea aşa-numitului "nisip petrolifer" din subsolul provinciei canadiene Alberta. Potrivit estimărilor, sub pădurile virgine din Alberta zac cele mai mai rezerve de petrol din lume după cele din Arabia Saudită.

De patru ori mai poluant

Nisipurile bituminoase - un amestec concentrat de bitum, apă, nisip şi argilă - se întind pe o suprafaţă de 140.000 de kilometri pătraţi, echivalentă cu mărimea Angliei şi a Ţării Galilor împreună. Spre deosebire de metoda tradiţională, extragerea ţiţeiului din nisipurile bituminoase elimină de patru ori mai mult dioxid de carbon în natură. Dezvoltarea acestei industrii va genera emisii suplimentare de 100 milioane de CO2 până în 2012. În aceste condiţii, arată ecologiştii, Canada nu va putea să-şi respecte angajamentele de reducere a emisiilor de gaze luate în baza acordului de la Kyoto.

Goana după aurul negru va distruge, totodată, flora şi fauna locală, până recent cruţate de intervenţia omului. Milioane de tone de plante şi sol superficial sunt date la o parte pentru a face loc unor mine extinse de suprafaţă, iar milioane de litri de apă sunt scoase din râuri. Pentru producerea unui singur baril de petrol e nevoie de două tone de nisip gudronat, cinci barili de apă şi cantităţi mari de gaz natural. În această nouă industrie s-au implicat deja majoritatea marilor companii petroliere, printre care Shell sau Exxon-Mobil.

Izvoarele otrăvite

British Petroleum a ţinut să dea asigurări că va folosi metode cât mai puţin periculoase pentru mediu, însă a admis că noua investiţie va creşte cota emisiilor de gaze. "Metodele convenţionale de extragere a petrolului duc la o emisie de 29 de kilograme de CO2 per baril. În cazul nisipurilor bituminoase, cifra depăşeşte 125 kg/baril", arată Mike Hudema, membru al Greenpeace Canada.

Dacă până nu demult această tehnologie era considerată prea scumpă, creşterea preţului la petrol până la 100 de dolari/baril a făcut rentabilă investiţia.

Prin licenţele de exploatare, guvernul din Alberta a permis extragerea a 350 milioane de metri
cubi de apă anual din râul Athabasca. Apa folosită în procesul de extracţie este atât de contaminată încât nu poate fi redistribuită în natură. Apa urmează să fie depozitată într-un sistem de heleşteie reziduale săpate pe o suprafaţă de 52 de hectare.

Potrivit ecologiştilor, există deja dovezi privind creşterea incidenţei cancerului şi a sclerozei multiple în comunităţile care trăiesc în aval de aceste heleşteie. Experţii mai atrag atenţia că toate încercările de acoperire a minelor de nisip pentru refacerea ecologică s-au soldat până în prezent numai cu eşecuri.