Crima de la Baia Mare se poate repeta oricand!

Specialistii psihologi si psihiatri, pe care i-am consultat ieri, ne-au oferit un raspuns sincer si socant: crime multiple, precum cea comisa la Baia Mare de jandarmul Flaviu Pop, se pot produce

Specialistii psihologi si psihiatri, pe care i-am consultat ieri, ne-au oferit un raspuns sincer si socant: crime multiple, precum cea comisa la Baia Mare de jandarmul Flaviu Pop, se pot produce oricand in orice institutie militara. Testul psihologic si consultul psihiatric facute la incorporare pot depista o boala in evolutie, dar nu pot sa prevada aparitia unei "nebunii de moment", dupa cateva luni de armata. 41 de tineri bucuresteni au trecut, ieri, portile Centrului Militar al Sectorului 4, pentru a face testul psihologic si vizita medicala inainte de incorporare. Mai intai a fost testul psihologic. In sala au intrat simultan toti recrutii - majoritatea in geci de blugi sau de piele, cei mai multi dintre ei tunsi scurt, probabil la sugestia parintilor sau a prietenilor mai mari, ca sa faca impresie buna in fata comisiei medico-militare. Testul pare simplu, e ca la scoala. Cu voce blanda, psihologul Centrului Militar, dna. Ancuta Checherita, le cere "copiilor" sa-si scrie numele, studiile, ocupatia, religia, sa puna data, apoi sa raspunda la cele trei seturi de intrebari. La intrebarile din primul set - cu "Da" sau "Nu", la urmatoarele cu "Da", "Oarecum" sau "Nu", iar la ultimele - iarasi cu "Da" sau "Nu". Ultimul set cuprinde nu mai putin de 100 de intrebari. Totusi, psihologul ne spune ca testul e usor: "Se aproximeaza ca in 60-70 de minute pot sa-l termine. Unii termina si in 25 de minute!". Intr-adevar, dupa o jumatate de ora primii tineri ies de la testul psihologic si trec la vizita medicala. Medicina interna, chirurgie, ORL, oftalmologie, psihiatrie, neurologie... e doar un control de rutina. Copiii care se stiu bolnavi vin cu adeverintele medicale la ei. Pentru ceilalti, in functie de ceea ce depisteaza echipa de medici, se face o consemnare in fisa personala a recrutului, iar daca e un caz mai grav - i se face pe loc o trimitere la Spitalul Militar Central, pentru investigatii aprofundate. Examenul psihologic ii imparte pe tineri in trei grupe valorice: 0 (cea mai buna), 1 sau 2. Desi, teoretic, sunt sanatosi, tinerii din grupa 2 nu sunt luati in armata, ca masura de precautie. Examenul medical pune si el un diagnostic: "apt combatant", "apt necombatant", "inapt cu revizuire" sau "inapt cu scoatere din evidenta". Pleaca in Armata doar tinerii din primele doua categorii. "Inaptii cu revizuire" sunt amanati, iar cei cu "scoatere din evidenta" sunt respinsi definitiv. In ultima categorie se inscriu cazuri precum cancerul sau afectiunile psihice grave. Tinerilor care sunt luati in armata nu li se spune in ce grupa valorica au fost inclusi, ci doar data, ora si unitatea militara la care sa se prezinte. Centrele militare judetene si de sector sunt in subordinea Ministerului Apararii Nationale, dar ele fac selectia si pentru Ministerul Administratiei si Internelor sau Serviciul Roman de Informatii. Daca este posibil, la repartizarea intr-o unitate se tine cont si de optiunea recrutului, dar in primul rand conteaza rezultatele testelor psihologice si medicale, care sunt comparate cu baremele specifice fiecarei arme. Baremele cele mai dure sunt pentru armele si unitatile care asigura paza unor obiective speciale. De obicei, SRI isi alege viitorii soldati inca de pe bancile liceului sau ale facultatii, astfel ca, in momentul in care "alesii" ajung in fata comisiei militare, aceasta se rezuma la a-i testa psihologic si medical - repartitia se face automat catre SRI. Urmeaza - ca prioritate - MAI, intrucat Jandarmii au bareme mai dure decat Armata. In final, tinerii pe care nu i-a ales nici SRI, nici MAI, sunt... alesi de MApN. In ultimele serii de incorporare, peste 50 la suta dintre tineri au fost clasati in grupa psihologica 0, astfel ca si Armata a avut de unde primi soldati buni. Ieri, n-a fost nimeni declarat necombatant. Cativa tineri au adus insa adeverinte de student si au fost amanati de la incorporare pana la sfarsitul facultatii. Urmele de autoagresiune si insemnele sataniste - indiciu al unor probleme psihice Chiar daca testul psihologic si discutia intre patru ochi cu psihologul nu releva nimic suspect, exista si alte indicii care pot sugera o problema psihica. De exemplu, existenta pe corp a unor semne de autoagresiune (taieturi, arsuri de tigara), vizibile in momentul in care tanarul se dezbraca de tot. Medicul-sef al Centrului Militar, maiorul dr. Bogdan Dascalu, ne-a spus ca a vazut tineri care aveau pe corp zeci de tatuaje sau sute de taieturi de lama: "Un tatuaj - doua nu inseama anormalitate, e la moda, dar de la al treilea in sus, incepem sa ne punem intrebari. Conteaza si ce reprezinta desenul - una e sa fie o frunzulita sau numele lui Nuti, si alta e sa vedem tatuate capete de mort". Problemele cele mai grave le ridica insa tinerii aparent normali, care trec prin furcile testului psihologic si medical, sunt clasati deseori chiar in grupa zero, ajung la unitati bune si ajung sa comita evenimente deosebite - cum a fost crima multipla, de acum cateva zile, de la Baia Mare. Psihologul Centrului Militar, Ancuta Cherechita, si psihiatrul cooptat in comisia medico-militara, prof. dr. Christian Bengescu, au fost la unison: "Baiatul de la Baia Mare a avut, poate, un "bufeu psihotic". Ne puteam da seama la incorporare? Nu! La testul psihologic, el aparea normal. Nici o sondare psihiatrica n-ar putea anticipa asa ceva". Pe de alta parte, existenta unor insemne sataniste pe obiectele personale ale criminalului de la Baia Mare ar putea indica "un inceput de schizofrenie, nemanifestat pana la momentul respectiv. De obicei, dintre asemenea oameni isi recruteaza adeptii sectele religioase", ne-a explicat prof. dr. Bengescu. Psihologul si psihiatrul considera capacitatea de adaptare drept principala calitate pentru a fi "bun de armata". Dar ce factor a declansat boala lui Flaviu Pop, dupa 11 luni de comportament normal in Jandarmerie? Specialistii ne-au explicat ca "psihoza acuta apare intr-un context dat, in urma unei cauze externe: poate o scrisoare primita de acasa sau de la prietena, poate o jignire suferita in acel moment"... Ce s-a intamplat efectiv in cazul de la Baia Mare ne-o va spune insa doar ancheta Parchetului Militar. Pe testul psihologic de la incorporare, primele intrebari suna straniu: "Ai gresit vreodata in viata? Plangi cu usurinta? Te astepti permanent la o nenorocire?". Cata vreme un asemenea test va fi suficient ca sa-i puna unui soldat in termen arma in mana, tinerii romani vor avea dreptul de viata, de moarte si de crima, unii asupra altora. Iar cazul de la Baia Mare s-ar putea repeta oricand.