Creşterile salariale, principala presiune inflaţionistă

Adâncirea dezechilibrului dintre importuri şi exporturi ar putea conduce la o corecţie bruscă a cursului de schimb O rată anuală a inflaţiei mai mică de 3,5% nu vom avea mai devreme de

Adâncirea dezechilibrului dintre importuri şi exporturi ar putea conduce la o corecţie bruscă a cursului de schimb

O rată anuală a inflaţiei mai mică de 3,5% nu vom avea mai devreme de trimestrul doi 2009. Proiecţia de bază a Băncii Naţionale arată faptul că, la sfârşitul anului curent, rata inflaţiei va fi de circa 3,9%, urmând să scadă la finalul lui 2008 până la 3,7%.

Unul dintre principalele riscuri care ar putea abate traiectoria inflaţiei de la scenariul Băncii Naţionale a României (BNR) vine din partea salariilor. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a precizat, ieri, cu ocazia prezentării raportului asupra inflaţiei, că majorările salariale nu numai că nu sunt corelate cu câştigurile de productivitate, dar deja au erodat şi din sporurile de productivitate obţinute până în urmă cu doi ani.
Adică, în momentul de faţă, salariile cresc numai pe baza câştigurilor de productivitate anticipate pentru anii viitori.

"Ceea ce nu este rău. Dar noi, ca bancă centrală, trebuie să fim prudenţi", a adăugat Isărescu.

Salariile populaţiei susţin creditele bancare şi pensiile

Un alt efect al majorărilor salariale ţine de activitatea de creditare. Pe măsură ce veniturile populaţiei cresc, băncile pot acorda credite mai mari. Spre exemplu, în primul semestru al acestui an, salariile au crescut cu peste 20%, iar creditele acordate populaţiei au avansat cu aproape 60%. Astfel, rezultă o reacţie în lanţ pe partea cererii, cu presiuni de creştere a preţurilor de consum.

Majorările salariale mai produc însă şi un alt efect - bugetul asigurărilor sociale are toate şansele să înregistreze excedent atât în acest an, cât şi în 2008. "În cadrul băncii centrale am analizat datele existente, iar surpriza este că, în acest an şi probabil la anul, bugetul asigurărilor sociale este un buget în surplus. Ar putea şi la anul să rămână un buget în surplus, din cauza creşterii contribuţiei la asigurările sociale. La mijlocul anului au un surplus de aproximativ jumătate de miliard de euro. Chiar şi cu majorarea pensiilor, bugetul asigurării sociale rămâne în surplus", a explicat guvernatorul BNR.

Efectele secetei se vor resimţi până în primăvară

O altă presiune inflaţionistă vine din partea agriculturii. Isărescu a arătat că revizuirea proiecţiei de inflaţie cu 0,2 puncte procentuale faţă de scenariul prezentat în urmă cu trei luni provine, printre altele, de la preţurile volatile ale unor produse alimentare. "Vedem prelungite efectele secetei până în primăvara anului viitor, iar aceasta va influenţa inclusiv preţurile produselor animaliere", a mai spus guvernatorul BNR. Nu în ultimul rând, adâncirea deficitului de cont curent poate reprezenta o capcană. În contextul prelungirii ritmului înalt de creştere a intrărilor de capital, inclusiv al celor de natura datoriei externe, cursul de schimb al monedei naţionale poate înregistra o corecţie bruscă. Implicit, efecte se vor resimţi în preţul bunurilor de import şi în inflaţie.