Creşterea inflaţiei se prelungeşte şi în 2008

Prognozele oficiale de la Bucureşti şi Bruxelles arată că un front de aer rece va ataca principalii indicatori macroeconomici . Anul acesta, preţurile au început să se inflameze spre

Prognozele oficiale de la Bucureşti şi Bruxelles arată că un front de aer rece va ataca principalii indicatori macroeconomici .

Anul acesta, preţurile au început să se inflameze spre toamnă. Anul viitor, scumpirile ne aşteaptă încă din primăvară. Privit "în medie", 2008 se anunţă un an mai greu decât 2007.

Inflaţia anuală, decembrie 2007 faţă de decembrie 2006, are toate "şansele" să reintre pe nivelul de 6% - arată datele revizuite ale prognozei de toamnă, publicate la sfârşitul săptămânii trecute de Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

În septembire, prognoza preliminară mergea pe un nivel de 4,5%. Dar revizuirea nu este surprinzătoare, în condiţiile în care chiar Banca Naţională a transmis o nouă prognoză de 5,7% pentru sfârşitul anului (faţă de 3,9% cât anunţase în luna august).

Prognoza mai spune că la sfârşitul lui 2008, inflaţia "decembrie faţă de decembrie" ar putea ajunge la 4,5% (3,8% anterior).
Astfel, chiar revizuită, inflaţia anuală pare că totuşi va scădea. Dar nu ne-am uitat încă la inflaţia medie anuală! CNP arată că inflaţia medie pe acest an (medie an 2007/medie an 2006) ar putea ajunge la 4,8% (4,3% anterior), iar pe anul viitor ar putea să crească la 5,7% (4,2% anterior). Noile estimări sunt în linie cu cele publicate, tot la sfârşitul săptămânii, de Comisia Europeană.

(De notat că, pentru Bruxelles, este relevant doar indicatorul rata armonizată a inflaţiei, echivalentul inflaţiei medii anuale). Cum se explică această diferenţă - pe de-o parte inflaţie mai mică la sfârşitul lui 2008, dar mai mare pe media lui 2008? Comparativ cu 2007, în 2008, preţurile vor continua să crească mai puternic încă din primele luni, în special la alimente, ca urmare a secetei din această vară.

Dar, dacă 2008 va fi un an agricol bun, ne putem aştepta ca, spre sfârşitul anului, preţurile să se calmeze şi astfel inflaţia să revină la ţinta anuală - explică Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de prognoză.

Bruxelles-ul vede creşteri "rele"

Pe lână creşterea preţurilor la alimente, şi scumpirea combustibililor (ca urmare a evoluţiilor internaţionale), prognozele mai trebuie să ia în calcul şi noi cauze inflaţioniste. Astfel, producătorii vor opera noi scumpiri, pentru că vor avea clienţi dispuşi să dea mai mulţi bani pe produse şi servicii.

"Creşterea stimulentelor fiscale, evoluţia ascendentă a creditului şi majorarea semnificativă a veniturilor vor pune presiuni tot mai mari asupra inflaţiei", notează Comisia Europeană, în analiza dedicată României. O analiză intitulată pesimist "creştrea dezechilibrelor fiscale şi externe" (cu referire la creşterea puternică a deficitelor bugetare, respectiv de cont curent.

Este poate cel mai pesimist titlu folosit de analiştii de la Bruxelles, în cazul statelor membre din Est. Celelalte tot mai au un cuvânt de laudă: spre exemplu, pentru Polonia - "fundamente puternice, dar finanţele publice rămân un punct slab", iar pentru Lituania - "creştere puternică, dar mari dezechilibre externe şi presiuni inflaţioniste".