Cresterea creditului neguvernamental - o ingrijorare neimpartasita de bancheri si oamenii de afaceri

Orientarea sistemului bancar romanesc catre creditarea neguvernamentala este privita din puncte de vedere diametral opuse de organismele financiare internationale, pe de o parte, respectiv de

Orientarea sistemului bancar romanesc catre creditarea neguvernamentala este privita din puncte de vedere diametral opuse de organismele financiare internationale, pe de o parte, respectiv de comunitatea oamenilor de afaceri, pe de alta parte. FMI s-a aratat, la ultima vizita de evaluare a Acordului Stand-By incheiat cu Romania, preocupat cu precadere de cresterea creditelor neguvernamentale din economia romaneasca. Aflati pe pozitia de monitorizare a indicatorilor macro, expertii FMI considera ca o crestere cu 33 la suta a creditului neguvernamental in primele 6 luni din 2003 este ingrijoratoare. In principiu, FMI isi exprima temerea ca aceasta crestere exploziva ar putea suprasolicita intregul sistem de creditare din Romania si, in plus, sta la baza evolutiei in crestere accelerata fata de anul trecut a importurilor. Solutia ar fi o majorare de dobanzi care sa tempereze din avantul creditului neguvernamental. Banca Nationala a Romaniei s-a aratat sensibila la observatiile Fon-dului si a procedat la modificarea dobanzii de interventie (dobanda platita de BNR la depozitele atrase de ea de la bancile comerciale). Ca atare, a avut loc si o usoara crestere a dobanzilor la depozitele in lei si valuta. Bancherii sunt insa sceptici ca masura va avea efectele scontate, data fiind oferta de finantare bogata a bancilor comerciale. Aceasta oferta diversificata ar sta la baza cresterii creditului neguvernamental si nu pretul mai mare sau mai mic al finantarii. Oricum, este de asteptat ca masura adoptata de Banca Centrala sa conduca la majorarea dobanzilor la creditele in lei, ceea ce va fi de natura sa tempereze intr-o oarecare masura apetitul pentru imprumuturi al persoanelor fizice. Sectorul corporatist nu se va impiedica insa intr-o crestere de dobanda de 1-2 la suta, considera analistii. Pe de alta parte, nici bancile nu-si pot schimba politica de creditare chiar de la o zi la alta, strategia si programul putand suferi modificari doar in conditiile unei scaderi a cererii de creditare. O situatie aparte o au creditele in valuta, in cazul acestora, dobanda fiind de asteptat sa ramana avantajoasa. In vreme ce diagnosticul FMI este privit cu scepticism de reprezentantii la varf ai bancilor comerciale, comunitatea oamenilor de afaceri din Romania il resping de-a dreptul. Ei arata ca este absolut ciudat ca aceasta crestere a creditului neguvernamental sa starneasca ingrijorare, cand de fapt ea este un indicator clar de trecere de la starea de anormalitate si nefinantare a sectorului privat, la cea de normalitate. Argumentele nu lipsesc. Practic, segmentele in care au avut loc cresteri, cum sunt sectorul de retail si cel al creditelor ipotecare, arata ca economia romaneasca a ajuns intr-o faza superioara de crestere in care este nevoie de o infrastructura de creditare pe termen mediu si lung care sa nu duca la o crestere nereala a dobanzilor. Reprezentantii comunitatii oamenilor de afaceri considera, de asemenea, ca apetitul pentru creditare este un semnal cu atat mai pozitiv cu cat este vorba de o finantare licita, in contrast cu cea prin credite fiscale, care reprezinta jumatate din finantare. Practic, tocmai aceasta creditare neguvernamentala reduce din cuantumul blocajului financiar. In plus, in comparatie cu alte state, indeosebi din Uniunea Europeana, creditul neguvernamental are, in Romania o pondere foarte redusa raportat la Produsul Intern Brut. Nici preocuparea pentru cresterea mai accelerata a importurilor cu finantare bancara nu este impartasita, intrucat statisticile arata ca aceste credite neguvernamentale au fost destinate cu precadere catre investitii necesare in productie, respectiv in importuri de tehnologie.