Crescătoriile de porci "Smithfield" strică aerul

Cel mai mare procesator american de carne de porc a fost acuzat şi în Polonia că poluează aerul şi apele fântânilor din satele învecinate Fermele, construite la mai puţin de un

Cel mai mare procesator american de carne de porc a fost acuzat şi în Polonia că poluează aerul şi apele fântânilor din satele învecinate

Fermele, construite la mai puţin de un kilometru de casele timişenilor, împrăştie mirosuri pestilenţiale. În plus, apele fântânilor sunt pline de nitriţi.

Gigantul american, producător de carne, Smithfield Foods, şi-a întărit imperiul în Europa de Est în anul 2004, achiziţionând Comtim, cel mai mare procesator de carne din România.

Smithfield creşte porci la scară industrială în judeţul Timiş şi poartă stigmatul focarului de pestă porcină care a izbucnit anul trecut la trei dintre fermele sale.

Au fost sacrificaţi atunci 53.000 de porci, iar în februarie anul acesta, americanii de la Smithfield au cerut statului român 11,5 milioane de euro despăgubiri pentru pierderile avute în urma pestei porcine.

Tot în februarie, societatea a fost amendată de Garda de Mediu Arad cu 25.000 lei, după ce dejecţiile provenite de la ferma de porci din localitatea arădeană Voievodeni au ajuns pe DN 79 A, în zona Aldeşti. Deşi pericolul pestei a trecut, reclamaţiile vin şi acum pe masa prefecturii, incriminat fiind, de astă-dată, mirosul greu ce învăluie casele oamenilor care locuiesc în preajma fermelor.

La Maşloc a fost răscoală

Timişenii sunt nemulţumiţi de ceea ce implică afacerea Smithfield Ferme în judeţul lor. Cenei, Maşloc, Beregsău sunt doar câteva dintre cele aproximativ 40 de localităţi din Timiş, unde americanii încearcă să-şi dezvolte afacerea. Oamenii nu mai suportă mirosul, iar temerile lor sunt legate şi de faptul că dejecţiile scăpate accidental, sau nu, pot altera pânza freatică. Se tem şi pentru porcii din ograda lor sau pentru cei din fermele din judeţ care nu se află în proprietatea americanilor.

La Maşloc, în luna martie, sătenii au ameninţat că se răscoală dacă autorităţile dau undă verde construirii celei de-a doua ferme de porci la marginea satului. "Produc zece mii de tone de dejecţii pe an, mizerie pe care o împrăştie pe câmp. Se poluează şi pânza freatică. Dar nu ne bagă în seamă pentru că suntem mici, iar Smithfield este o putere", a spus unul dintre oamenii din Maşloc.

Noul director, pus pe fapte mari

Bogdan Mihail este directorul general al Smithfield Ferme. Numit în funcţie în urmă cu câteva luni, Mihail încearcă să spele ruşinea de pe faţa companiei, adusă în urmă cu un an de pesta porcină care a compromis, într-o anumită măsură, această afacere.

"Nu putem fi acuzaţi că am poluat mediul decât în cazul în care nu respectăm regulile de colectare a dejecţiilor. Măsurile pe care le-am luat după ce am pierdut atâtea animale din cauza pestei porcine sunt drastice. În fermele noastre nimeni nu are voie să intre dacă nu trece prin nişte filtre speciale de dezinfectare.

Am mers până acolo încât am interzis personalului să crească porci în ograda proprie. Rezervoarele în care se colectează dejecţiile sunt acoperite, iar în privinţa protecţiei animalelor respectăm normele europene. Dacă vreun angajat este prins că bruschează porcii este concediat pe loc", spune Bogdan Mihail, fost vicepreşedinte al grupului Prodal. El spune că lângă orice fermă de animale miroase şi că nicăieri oamenii nu sunt încântaţi de acest miros.

Prefectura: "Legea e una pentru toţi"

Laviniu Bedrosian, subprefectul judeţului Timiş , ne-a declarat: "Nu ţinem cont de trecutul unei societăţi. Plecăm de fiecare dată de la prezumţia de nevinovăţie.

Tot ceea ce vrem este să fie respectată legea. Şi în cazul Smithfield, Prefectura Timiş urmăreşte îndeaproape modul în care sunt obţinute autorizaţiile de mediu, de construcţii şi colaborează cu Direcţia Sanitar-Veterinară".

Smithfield Ferme promite protecţia mediului

Planul de management al dejecţiilor a fost schimbat de managerii de la Smithfield Ferme. Ei susţin că acestea nu se mai deversează în canale sau în râuri de câţiva ani şi se utilizează numai rezervoare de dejecţii impermeabile, cu o capacitate de 5.000 metri cubi sau de 10.000 metri cubi.

Dejecţiile sunt stocate minimum şase luni şi apoi sunt aplicate pe terenurile agricole în conformitate cu Planurile de fertilizare agreate de Direcţia Apelor Banat.

Cantitatea de dejecţii produsă anual este de aproximativ 1.500.000 metri cubi la numărul actual de capete de porci din ferme. Investiţiile Departamentului de Mediu Smithfield Ferme în rezervoarele pentru colectarea dejecţiilor se ridică la 21.000.000 euro, iar cele destinate echipamentelor de aplicare a dejecţiilor pentru fertilizarea solului, la 3.500.000 euro.

La Smithfield, împrăştierea dejecţiilor costă 3.400.000 euro anual, iar monitorizarea periodică a apei, a solului şi a aerului, cât şi incineratoarele pentru neutralizarea cadavrelor de porci au necesitat o investiţie de 1,5 milioane de euro în 2007. Compania se declară deschisă dialogului şi doreşte să aplice şi să respecte toate normele de mediu în vigoare.

Suntem prea puţini comisari în judeţ ca să răspundem pe loc la toate sesizările primite de la cetăţeni
Daniela Mincă,
comisar-şef, Garda de Mediu Timiş

Amenzi de la Garda de Mediu, de 1.325.000 lei

Agenţii economici sunt obligaţi să adopte şi să respecte măsurile legale stabilite de statul român, în acord cu legislaţia europeană, cu privire la prevenirea şi controlul integrat al poluării.

În 2005, a fost aprobată lista societăţilor economice care deţin mari instalaţii industriale pentru care au fost stabilite perioade de tranziţie.

Astfel, 195 de poluatori sau potenţiali poluatori industriali din România, conform O.U.G. nr. 152/2005, nu-şi pot exploata instalaţiile decât în baza unei autorizaţii integrate de mediu ce stabileşte planul de acţiuni şi investiţiile pe care aceştia trebuie să le facă pentru a se conforma la normele europene. Agenţia Regională pentru Mediu Timiş (ARPM), prin directorul său executiv, Gabriela Lambrino, susţine că poziţia sa faţă de Smithfield Ferme nu este discriminatorie.

"ARPM Timiş are faţă de operatorul Smithfield aceeaşi poziţie pe care o autoritate de mediu o are faţă de oricare operator economic" a decalarat Lambrino.

Garda de Mediu din Timiş, condusă de comisarul-şef Daniela Mincă, a aplicat în anul 2007 societăţii Smithfield Ferme amenzi în valoare de 1.325.000 lei. În 2008, a efectuat şase controale planificate şi trei neplanificate la fermele Smithfield şi a amendat contravenţional societatea cu 60.000 lei, pentru perioadele în care a funcţionat fără autorizaţie de mediu.