Cresc contribuţiile la pensiile private şi în Uniunea Europeană

55% din cei cu vârste între 55 şi 64 de ani nu contribuie la economia europeană. Între 2006 şi 2007, rata medie de participare a forţei de muncă în scheme private a crescut de la 40,2% la

55% din cei cu vârste între 55 şi 64 de ani nu contribuie la economia europeană.

Între 2006 şi 2007, rata medie de participare a forţei de muncă în scheme private a crescut de la 40,2% la 41,9%. Zece ţări şi-au reconsiderat estimările privind participarea la pensiile private majorând contribuţiile, se arată într-un studiu al Aon Consulting.

Raportul "Barometrul Pensiilor în Europa", publicat recent de Aon Consulting, lider în domeniul consultanţei pentru pensii, beneficii şi resurse umane, evidenţiază că ieşirea la pensie la vârste prea mici a angajaţilor din ţările UE (dar în special faptul că 55% din cei cu vârste între 55 şi 64 de ani nu contribuie la economia europeană) joacă un rol semnificativ în problemele pe care le au sistemele de pensii europene.

În ultimul an a crescut vârsta medie de pensionare la nivel european de la 60,5 la 61 de ani. Ţările cu cele mai mari vârste de pensionare, cum ar fi Danemarca (61), Marea Britanie(62,6), Irlanda (64,1) sau Suedia (63,7) au tendinţa de a se comporta mai bine şi în alte domenii, şi de aceea se află în fruntea clasamentului, în vreme ce, acelea care se află pe ultimele poziţii au vârste mai mici de pensionare, cum ar fi Franţa (58,8) sau Italia (59,8).

Tendinţa în Europa este de reducere a schemelor de stat

Pe tendinţa generală de reducere a schemele de stat încep să se extindă pensiile private. De aceea, se apreciază că va creşte, în mod constant, presiunea asupra angajatorilor pentru a se realiza scheme viabile. Între 2006 şi 2007, rata medie de participare a forţei de muncă în scheme private a crescut de la 40,2% la 41,9%. Zece ţări şi-au reconsiderat estimările privind participarea la pensiile private majorându-le, în vreme ce Ciprul a redus contribuţia.

Donald Duval, actual şef al Aon Consulting UK, declara că: "În Europa, ţările cu cele mai grele probleme sunt acelea în care vârsta medie de pensionare este redusă şi care se confruntă cu probleme demografice şi sociale majore, care dacă nu sunt tratate corect vor determina dezechilibre serioase în sistemele de pensii.

Presiunea crescândă a unei populaţii care îmbătrâneşte asupra cheltuielilor guvernamentale poate fi soluţionată prin încurajarea de către stat a reformei sistemului de pensii în favoarea pensiilor finanţate de către viitorii beneficiari, pentru ei înşişi, şi nu pe baza contribuţiilor generaţiilor viitoare".
România şi Bulgaria nu sunt incluse în clasamentul acestui Barometru, deoarece, stadiul incipient al schimbărilor nu a produs încă statistici comparabile care să permită clasificarea la nivel european.

Principalele concluzii ale "barometrului pensiilor":

Suedia a înaintat cu cinci locuri şi se află între primii trei, ca urmare a îmbunătăţirii statisticilor legate de vârsta medie de pensionare şi a înrăutăţirii indicatorilor altor ţări
Belgia a realizat o ridicare în clasament faţă de anul trecut ca urmare a creşterii ratei de participare la pensiile private, dar şi ca urmare a creşterii cu 2% a numărului de angajaţi cu vârste mai mari (55-64).
Marea Britanie şi-a îmbunătăţit poziţia ajungând pe locul 5 în clasamentul Barometrului, dar gradul de adecvare al pensiei de stat rămâne cel mai slab din Europa şi anul acesta. Un angajat cu câştiguri medii care se pensionează în 2007 în Marea Britanie va realiza o rată de înlocuire a câştigului de 30%, ceea ce este mult sub media europeană de 60%. Numai în cazul salariului minim, unde guvernul laburist a stabilit beneficii cu o structură specială, rata de înlocuire se apropie de cea a altor ţări. Vârsta de pensionare (62,6) este una dintre cele mai ridicate din Europa şi 57% din cei cu vârste între 55 şi 64 de ani sunt angajaţi activi.