Creditorii şi debitorii se pot înţelege înainte de declanşarea falimentului

Este o procedură extrajudiciară şi nu are efecte juridice, astfel încât evită toate repercusiunile negative asupra credibilităţii debitorului. Gheorghe Piperea, vicepreşedintele Uniunii

Este o procedură extrajudiciară şi nu are efecte juridice, astfel încât evită toate repercusiunile negative asupra credibilităţii debitorului. Gheorghe Piperea, vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Reorganizare şi Lichidare, explică: "În momentul actual există posibilitatea de reorganizare judiciară, dar are şanse foarte mici de reuşită, pentru că presupune deschiderea procedurii de insolvenţă, iar credibilitatea debitorului ajunge la zero. Reorganizarea judiciară este, de fapt, o posibilitate la îndemâna creditorilor sau a investitorilor de a prelua o societate, şi nu ajută la redresarea societăţii".
Statisticile arată că reorganizarea judiciară a condus la redresarea societăţii numai în 1,5% din cazuri, restul situaţiilor finalizându-se cu falimentul. Din numărul de proceduri de insolvenţă demarate, 90% înseamnă direct faliment, numai 10% uzând de etapa, preliminară, a reorganizării judiciare.
Contractul de concordat preventiv poate avea o valabilitate de maximum un an şi jumătate, timp în care Fiscul se abţine de la executări silite, iar debitorul poate încerca să se refinanţeze şi să îşi eficientizeze activitatea. Electrica, Transgaz, băncile creditoare, dar şi ANAF-ul, reprezentantul statului, pot accepta sau nu planul de redresare şi de reeşalonare al datoriilor propus de debitorul încolţit de faliment. Dacă datoriile sunt către stat, acesta poate acorda eşalonări la plată şi anulări de dobânzi şi penalităţi fără ca acestea să fie considerate ajutor de stat.
Legea concordatului preventiv poate scăpa de la faliment mari societăţi comerciale cu datorii istorice acumulate. Debitorul se obligă să facă ordine în întreprindere, să schimbe conducerea, strategia de marketing, poate schimba chiar producţia.
"Credem că se poate aplica unor creditori foarte mari care sunt în situaţii dificile nu neapărat din cauza managementului prost, ci din cauza datoriilor istorice acumulate şi din cauza conjuncturii economice", apreciază Gheorghe Piperea. Avantajele, consideră iniţiatorii proiectului, sunt şi de partea creditorilor, care îşi recuperează din datorii, şi de partea statului, care câştigă un bun contribuabil, şi de partea a mii de salariaţi, care mai au un an şi jumătate de unde să-şi ia salariu.
Datoriile contribuabililor mari, mijlocii şi mici la bugetul consolidat al statului însumau la sfârşitul lunii iunie circa 5,2 miliarde de euro, conform datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Mai bine de jumătate din datorii sunt făcute de 350 de mari contribuabili, campioană fiind Termoelectrica, cu datorii de peste 1 miliard ede euro. Legea concordatului s-a mai aplicat în România între 1929 şi 1938.
Procedura există şi în unele ţări ale Uniunii Europene, de exemplu Franţa şi Belgia, cea din urmă adoptând-o abia în 1997. Legea, de inspiraţie franceză, a trecut deja de Senat.