Cozi ca pe vremea lui Ceausescu

Record national la cumparaturi in marile centre comerciale din Bucuresti. In Carrefour Orhideea, aerul este cel mai scump produs, nescos inca la vanzare. De la intrare te intampina fortele de ordine -

Record national la cumparaturi in marile centre comerciale din Bucuresti. In Carrefour Orhideea, aerul este cel mai scump produs, nescos inca la vanzare. De la intrare te intampina fortele de ordine - o companie privata de badigarzi - care dirijeaza masinile in imensa parcare a centrului comercial. Desi kilometrica, parcarea este indesata cu masini, asa incat diverse companii de taximetre si-au amenajat si ele ad-hoc o parcare separata. Preturile - pe masura omorului din magazine. La intrare, un alt rand de badigarzi, care coordoneaza bombanind traficul intrare/iesire. Inauntru - aglomeratie naucitoare. Primul pas in demararea cumparaturii - cautarea cosului sau a caruciorului. Nu gasesti, nici o problema. Procedura e simpla. Se pandeste vreun ametit, care a intrat la credite pentru electrocasnice si se preia cosul de la intrare. Obiectiv indeplinit. Pasul numarul doi: penetrarea multimii. E cam greu, avand in vedere ca exista mai multe categorii de cumparatori. Sunt vizitatorii: oameni simpli, unii chiar de la tara, care vin sa vada cum e treaba asta cu centrele comerciale de la oras. Sunt imbracati festiv, cu familia alaturi si au iesit pur si simplu la promenada. Ceilalti au venit sa cumpere. Ce sa cumpere? Orice! Oamenii se inghesuie la coada pentru orice. Si nu este coada aceea civilizata, aerisita, din Occident. Este coada balcanica, la care oamenii se calca in picioare, se imping, se imbulzesc, se injura, se bombane. Momentul este aproape identic cu cel al cozilor ceausiste la orice. Timp de referinta: primirea marfii. Revenind in prezent, oamenii vin cu familia in Carrefour pentru ca si statul la coada se face in mod organizat. Copilul se lasa la coada la credite, barbatul se tine bine de cos si cara, femeia se orienteaza in spatiu, iar, daca mai exista vreo matusa, ea are, cu siguranta, misiunea de "batatorire" a drumului. La intrarea in Carrefour au aparut peste noapte standuri special amenajate. La unele se fac asigurari pentru masini, la altele se vand produse de artizanat, pentru ca, nu-i asa, aici este locul unde trebuie prins si stors de bani cumparatorul strategic. Apoi este locul special amenajat pentru Mos Craciun. O scena rosie, impodobita frumos cu crengute de brad, pe care a fost amplasat un scaun vechi, de lemn - locul de plasament pentru Mos. La ora 5 trecute, dupa-amiaza, apare si Mosul care ofera cadouri gratuite copiilor in schimbul poezelelor recitate frumos. Cand pleaca Mosul nu se stie, dar cu siguranta, la ora de inchidere a centrului comercial. Adica 10 ale noptii. De-o parte a scenei o draguta ambaleaza cadourile gratuit pentru doritori. La stanga si la dreapta se mananca in draci, tot inghesuit, cu scaune suplimentare aduse de la alte mese. Inauntru - kilometri de case, cu cozi extinse pe standurile cu produse. Se sta minimum 45 de minute, daca ai noroc sa mearga repede. La standuri se cumpara tot. Sampanie, dulciuri, telefoane mobile, ciorapi, carnuri de toate categoriile, brazi artificiali, beculete, aparate foto, fierbatoare, caciuli, toale, parfumuri, perne, cafea, plapumi, sampoane, vopsele, fructe, cozonaci nepretuiti, jucarii, cadouri pe diverse gusturi - orice. Sunt reduceri la diverse produse, insa, atat de multe incat afisajele de hartie de deasupra standurilor au ajuns sa fie lipite unele peste altele. Oamenii cumpara atat de multe produse incat angajatii centrului comercial nu mai prididesc sa aduca altele in loc din depozit. Un carucior de cumparator serios arata cam asa: la baza sac de cartofi, baxuri cu hartie igienica, detergenti; urmatorul strat: carnuri, semipreparate, ciocolati, jucarii, diverse; apoi cadouri infasurate frumos, brad plus electrocasnice si ultimul strat: copilul, care tine si el cate ceva, vreo ciocolatica, un globulet, in manute. Pe culoarul mare se creeaza ambuteiaje, asa incat, din timp in timp, este chemat un angajat sa faca pe politistul de la Circulatie si sa separe carucioarele incalcite. Un semafor ar mai descurca lucrurile. Si asta n-ar fi nimic daca nu s-ar da premii la cate o casa aleasa ad-hoc. Din cand in cand se aude in difuzoare: "Premiul orei 16,00 este de un milion de lei, iar casa castigatoare este cea cu numarul 3". Angajatul care facea pe politistul de la Circulatie este calcat in picioare de cosuri, copii, carucioare, bunici, parinti, celibatari, dezorganizati pe flancuri, care, cu totii, tind sa ajunga, unii peste altii, la casa magica numarul 3. Numai ca acolo este deja coada. Dar asta nu e o problema - s-au mai vazut si cozi pe cateva randuri. Casierita de la trei, cand vede puhoiul produce o roseata in obraji si transpiratiile ii curg siroaie pe frunte. Tocmai era bombanita de un client pentru incetineala serviciilor. In fine, se sta la coada la bancomat, desi se poate plati cu ajutorul cardului, se sta la coada la toaleta, la coada la bancuta pentru respiro, la coada la impachetat cadoul, la coada la Mos, la coada la iesire, la coada din parcare, la coada de la tramvai, la coada de la metrou, la coada de la taxi, la coada de la trecerea de pietoni sau la coada de la microbuz.