Costeşti, muzeul "pietrelor care cresc"

Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor din comuna Costeşti, judeţul Vâlcea, a fost înfiinţată în anul 2005 şi este administrată de organizaţia neguvernamentală Kogayon. Situată

Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor din comuna Costeşti, judeţul Vâlcea, a fost înfiinţată în anul 2005 şi este administrată de organizaţia neguvernamentală Kogayon.

Situată în sudul comunei, pe drumul care face legătura între municipiile Râmnicu Vâlcea şi Târgu Jiu, aria protejată este singura rezervaţie naturală a formaţiunilor geologice care sunt rezultatul unor cimentări produse acum mai bine de şase milioane de ani.

Formaţiunile geologice numite trovanţi sunt stranii, bizare, cu forme sferice, elipsoidale ori au aspectul cifrei opt. Au mărimi diferite, de la câţiva centimetri până la câţiva metri.

Muzeul Trovanţilor din Costeşti va fi amenajat cu fonduri de la Uniunea Europeană, în cadrul proiectului "Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii generale şi turismului în zona cultural-istorică a depresiunii Horezu".

Localitatea vâlceană este singurul loc din Europa unde există o rezervaţie naturală a formaţiunilor geologice care sunt rezultatul unor cimentări produse în urmă cu milioane de ani

Aria protejată este administrată de o organizaţie neguvernamentală. Muzeul "pietrelor" va fi modernizat cu fonduri europene în valoare de patru milioane de euro.

Sunt stranii, bizare, sub forme sferice, elipsoidale ori au aspectul cifrei 8. Au mărimi diferite, de la câţiva centimetri până la câţiva metri. "Se nasc" într-un deal nisipos, de unde se desprind dintr-o râpă şi cad într-o vale.

Sunt pietrele din comuna vâlceană denumite ştiinţific trovanţi. Toate sunt rezultatul unor cimentări care s-au produs cu milioane de ani în urmă.

Arie protejată din 2005

Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor din comuna Costeşti, judeţul Vâlcea, a fost înfiinţată prin Hotărârea de Guvern nr. 1581/2005 şi este administrată de Asociaţia Kogayon, organizaţie nonguvernamentală de protecţie a mediului care are sediul în localitate.Rezervaţia este situată în sudul comunei, lângă Drumul Naţional 67 Râmnicu Vâlcea -Târgu Jiu.

Are o suprafaţă de 1,1 hectare şi a fost constituită ca rezervaţie geologică."Muzeul e arie protejată. Noi ne ocupăm de administrarea parcului de când a fost înfiinţat şi am semnat un contract cu Agenţia pentru Protecţia Mediului în acest sens.

Am delimitat rezervaţia naturală, am securizat accesul maşinilor în zonă cu o barieră, am montat un panou în care sunt trecute informaţii cu privire la parc, băncuţe şi coşuri de gunoi. Am mers în zonă şi cu câteva grupuri de copii cărora le-am prezentat trovanţii şi le-am explicat de ce trebuie să protejăm natura", a declarat Florin Stoican, preşedintele asociaţiei Kogayon.

În mai multe zone din România pot fi întâlniţi trovanţi, dar cei de la Costeşti impresionează prin diversitatea formelor lor. "Trovanţi se mai găsesc şi în alte zone din ţară, dar Costeştiul e singurul loc din Europa unde a fost amenajat un parc pentru aceste formaţiuni geologice. Trovanţii de aici sunt impresionanţi prin dimensiunea lor de 2-3 centimetri până la aproximativ cinci metri, dar şi prin forma lor", spune preşedintele asociaţiei Kogayon.

Formaţi acum 6,5 milioane de ani

Termenul de trovant este specific literaturii geologice române şi a fost introdus de Gheorghe Murgoci în lucrarea "Terţiarul din Oltenia, 1907".

Trovanţii sau concreţiunile grezoase reprezintă cimentări locale în masa nisipurilor ce îi conţin, iar secreţia neuniformă a cimentului conduce la diferite forme ale acestora, uneori cu totul bizare. În Miocen superior (Moetian inferior - acum 6,5 milioane de ani), în zona în care sunt azi trovanţii era un bazin de sedimentare, o deltă.

Depozitul de nisip din care ies azi trovanţii s-a format prin depunerea succesivă a materialului transportat de râuri de pe continent. Odată cu aceste sedimente din apă s-au depus şi produşi chimici (carbonaţi) în exces. Peste primele nisipuri depuse s-au aşezat alte sedimente, nisipul fiind presat, apa eliminându-se prin golurile rămase între particule, şi granulele se tasează. Dacă între nisipuri se acumulează o cantitate suficientă de carbonaţi, prin cimentare ia naştere o gresie.

1,1 hectare

- suprafaţa rezervaţiei naturale

Muzeul va fi modernizat cu fonduri europene

Muzeul Trovanţilor din Costeşti va fi amenajat cu fonduri de la Uniunea Europeană, în cadrul proiectului "Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii generale şi turismului în zona cultural-istorică a depresiunii
Horezu".

Proiectul a fost realizat de Consiliul Judeţean (CJ) Vâlcea în parteneriat cu consiliile locale din oraşul Horezu şi din localităţile Măldăreşti şi Costeşti, pe PHARE 2004-2006.

"Proiectul a fost aprobat în urmă cu două săptămâni de Comisia Europeană şi are o valoare de patru milioane de euro. Din această sumă, 3,6 milioane de euro reprezintă fonduri de la Uniunea Europeană şi de la bugetul de stat, iar diferenţa e asigurată din bani de la bugetul local", a spus Carmen Alexandrescu, directoarea Departamentului Integrare Europeană din cadrul CJ Vâlcea.

Taxă de intrare

În cadrul proiectului vor fi investiţi bani în monumentele locale protejate şi de interes mondial şi naţional din oraşul Horezu, Costeşti şi Măldăreşti.

"Va fi amenajat şi Muzeul Trovanţilor din Costeşti, care e unicul de acest gen din Europa. El va fi împrejmuit, se vor realiza o intrare şi o platformă de pe care să fie văzuţi de sus trovanţii. Va fi stabilită şi o taxă de intrare. Tot în Costeşti, se va reface calea de acces spre Peştera Liliecilor, monument de patrimoniu, în care trăiesc 17 specii protejate de lilieci", a spus Carmen Alexandrescu.

Angajaţii Departamentului Integrare Europeană din cadrul CJ Vâlcea urmează să organizeze licitaţia pentru realizarea lucrărilor, iar la începutul lui 2009 va începe execuţia lor.

Până când va fi împrejmuit în totalitate muzeul, localnicii îşi pot lua în continuare trovanţi din zonă, pe care îi folosesc la ornamentul curţilor şi grădinilor.

Ornament pentru curţi şi grădini

Atracţia principală a trovanţilor o dă forma deosebită a acestora.Datorită esteticii speciale, trovanţii au impresionat dintotdeauna şi, tocmai de aceea, sunt luaţi de mulţi oameni şi folosiţi ca ornament pentru curţi şi pentru grădini.

În Transilvania, ţăranii au folosit trovanţii pentru temelia caselor, iar celor mai "misterioase" pietre le-au dat locul de cinste din faţa locuinţei.De asemenea, tot în Transilvania, trovanţii au fost aşezaţi în cimitire, lângă pietrele funerare.