Sorin Ovidiu Vîntu, din nou cercetat. Vezi schema escrocheriilor FNI făcută de anchetatori

După 11 ani de la scandaloasa prăbuşire a FNI, procurorii Secţiei  de Urmărire Penală din cadrul Parchetului General au luat decizia de a redeschide cazul. Omul de afaceri  Sorin Ovidiu Vîntu va fi cercetat pentru escrocheria FNI şi falimentarea Băncii Agricole, a Băncii Române de Scont şi a Bănci Religiilor.

Ioana Maria Vlas, singura persoană care a stat după gratii în acest caz, se arată sceptică în privinţa deciziei procurorilor. „Decizia este, după părerea mea, tardivă şi nu ştiu dacă va schimba ceva din situaţia de fapt. Pe mine mă interesează un singur lucru: ca banii să fie luaţi şi daţi înapoi oamenilor de la cine i-a luat", a declarat cea supranumită „Mama FNI". De altfel, încă de la predarea sa autorităţilor române, în aprilie 2003, Ioana Maria Vlas a susţinut - fără niciun rezultat însă - că singurul vinovat pentru prăbuşirea FNI ar fi Sorin Ovidiu Vîntu, cel în conturile căruia ar fi intrat mii de miliarde de lei de la Fond, direct sau prin interpuşi.

Popa a cerut redeschiderea dosarelor

Mai norocos a fost Nicolae Popa, fost preşedinte al Gelsor, cel care a reuşit să fenteze peste 10 ani autorităţile române şi şi-a văzut de viaţa sa în Indonezia, în luxoasa insulă Bali, întreţinut de însuşi Sorin Ovidiu Vîntu. Odată extrădat în România, Popa a cerut redeschiderea dosarului FNI, unde are de executat o pedeapsă definitivă de 15 ani de închisoare.

Declaraţiile lui Popa, dar şi dovezile zdrobitoare pe care le deţin procurorii, schimbă practic cursul tuturor anchetelor în care numele lui Vîntu era şters, rând pe rând, ori de câte ori se punea problema răspunderii penale. Peste 3.000 de miliarde de lei vechi s-au epuizat în momentul prăbuşirii FNI şi niciodată nu s-a stabilit în ce conturi au ajuns colosalele sume.

Banii ajunşi direct  în conturile lui SOV

Anchetatorii arată acum că defunctele Banca Agricolă, Banca de Investiţii şi Dezvoltare şi Banca Română de Scont şi-ar fi găsit „sfârşitul" tot din interesul lui Sorin Ovidiu Vîntu. „Activităţile ilicite au fost derulate prin intermediul societăţilor comerciale membre ale grupului „Gelsor" deţinute şi administrate, prin persoane interpuse, de Sorin Ovidiu Vîntu", susţin procurorii. De altfel, din analizele făcute, rezultă că „principalul beneficiar al sumelor de bani constituite în prejudicii aduse bugetului de stat  sau companiilor cu capital de stat a fost Sorin Ovidiu Vîntu.

Schema infracţională

Procurorii au întocmit schemele infracţionale prin care s-au falimentat intenţionat băncile aflate în custodia lui Vîntu, dar şi cele ale prăbuşirii FNI. Au fost întocmite liste cu persoanele care au făcut credite de mii de miliarde de lei vechi de la defunctele bănci şi, ulterior, au „uitat" să le mai ramburseze. Unul dintre numele cele mai des întâlnite în „ingineriile" financiare ale lui SOV este cel al lui Said Baaklini, cetăţeanul libanez al cărui nume apare şi în faptele de corupţie din Portul Constanţa, dar şi în falimentarea principalului furnizor de presă - Rodipet.

Aspecte care trebuie lămurite

Parchetul General arată şi ce aspecte trebuie lămurite pentru identificarea tuturor celor care au obţinut foloase din administrarea FNI, precum şi circuitul unor sume fabuloase de bani prin 13 bănci. Anchetatorii solicită şi identificarea lui Marius-Ştefan Dobre, un client al BRS, care a ridicat şi a depus sume imense de bani în perioada funcţionării băncii. De asemenea, se cere şi analizarea soldului tranzacţiilor realizate de SOV.

Astfel, urmează să se identifice sursa sumelor utilizate de Vîntu la capitalul BID, precum şi beneficiarii finali ai creditelor nerambursate de clienţii BRS. Totodată, ar trebui urmărit traseul sumelor ajunse în contul lui SOV sau al firmelor controlate de acesta, pe un interval de minimum trei luni. Şi soldul tranzacţiilor realizate de Vîntu urmează să fie luat la puricat, pentru a fi identificată sursa sumelor utilizate de SOV pentru finanţarea societăţilor şi înregistrarea drepturilor de creanţă aferente. 

"Decizia este, după părerea mea, tardivă şi nu ştiu dacă va schimba ceva din situaţia de fapt. Pe mine mă interesează un singur lucru: ca banii să fie luaţi şi daţi înapoi oamenilor de la cine i-a luat.''
Ioana Maria Vlas fost preşedinte al SOV Invest

Colecţie de dosare penale

- Sorin Ovidiu Vîntu (55 de ani) a fost arestat preventiv de două ori în ultimul an. El a mai făcut cunoştinţă cu puşcăria în tinereţe, pentru infracţiuni de drept comun.
- Sorin Ovidiu Vîntu a fost arestat preventiv, la data de 9 septembrie 2010, fiind acuzat de favorizarea infractorului în dosarul lui Nicolae Popa, fostul director al Gelsor - condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare în dosarul prăbuşirii FNI. Vîntu a fost pus în libertate după şapte zile.
- SOV a fost arestat preventiv între 29 aprilie şi 16 iunie 2011, fiind acuzat de ameninţarea şi şantajarea managerului general al Realitatea TV, Sebastian Ghiţă. Ulterior, Vîntu a anunţat că a vândut Realitatea TV omului de afaceri Elan Schwartzenberg, fostul soţ al Mihaelei Rădulescu.
- Omul de afaceri este cercetat pentru spălare de bani într-un dosar constituit în acest an.
- Înainte de 1989, Vîntu a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru delapidare şi furt.

Magistraţii l-au scos basma curată pe SOV

O concluzie a anchetatorilor este că „expertizele realizate în cadrul dosarelor nu au reliefat beneficiarii finali ai sumelor de bani rezultate în urma săvârşirii faptelor". Spre exemplu, expertiza realizată în dosarul FNI are deficienţe majore, în condiţiile în care a fost efectuată în lipsa documentelor primare pe baza cărora au fost înregistrate operaţiunile în evidenţa contabilă a Fondului, din perioada 1995-octombrie 1999 şi registrelor contabile şi a balanţelor lunare de verificare prin care au fost sintetizate înregistrările efectuate în conturile contabile din perioada anterioară datei de 1 ianuarie 1999.

Nimeni n-a verificat conturile lui SOV

Surprinzător, în cadrul anchetelor desfăşurate de-a lungul a peste zece ani, nu au fost verificate niciodată conturile deţinute de Sorin Ovidiu Vîntu în perioada 1995-2002, exact când băncile menţionate au fost falimentate, iar FNI s-a prăbuşit, în ciuda sloganului Fondului „Dormi liniştit, FNI veghează pentru tine". De asemenea, niciuna dintre cele peste 30 de societăţi comerciale sau asociaţii înfiinţate, preluate şi finanţate de către Vîntu cu sume provenind din fraudarea BRS şi FNI, în aceeaşi perioadă, nu au fost verificate în timpul anchetelor penale. Procurorii care au făcut cercetările imediat după prăbuşirea FNI - susţin acum anchetatorii - „nu au reliefat problemele sistematice speculate de Sorin Ovidiu Vîntu, respectiv modul de evaluare a acţiunilor necotate, disfuncţionalităţile controlului exercitat de CVVM, ilegalitatea funcţionării FNI şi condiţiile preluării de către AVAB a activelor bancare neperformante". Mai mult, a fost tot timpul „protejat" de anchete, beneficiind de soluţii de neurmărire penală, de disjungeri nejustificate cu toate că persoanele cercetate alături de el au fost trimise în judecată şi ulterior chiar condamnate.

Soluţii atipice

„Pe parcursul efectuării cercetărilor au existat mai multe încălcări ale normelor de procedură şi au fost dispuse soluţii atipice pentru practica organelor judiciare", subliniază oficialii Parchetului General cu privire la cauzele care l-au avut amfitrion pe Sorin Ovidiu Vîntu, însă de fiecare dată a scăpat basma curată. Trebuie spus că numele lui SOV a „dispărut" din dosarul FNI printr-o „notă" a procurorului Irinel Păun făcută în dosarul falimentării BID, în ciuda faptului că expertiza privind prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii arăta negru pe alb că în conturile lui Sorin Ovidiu Vîntu au intrat 1.000 de miliarde de lei vechi, prin intermediul lui Nicolae Popa, provenind din banii investitorilor la fond. Inclusiv vila pe de strada Paris din Capitală a fost cumpărată de Vîntu, în 1998, din banii depuşi de investitori la FNI, respectiv 12 miliarde de lei vechi. CSM s-a autosesizat ieri cu privire la erorile judiciare grave invocate în ordonanţa prin care a dispus redeschiderea dosarelor fraudării FNI, BRS, BID şi Banca Agricolă.

400 de milioane de euro este suma pe care statul român trebuie să o dea păgubiţilor FNI.

Cum l-au „albit“ magistraţii pe Sorin Ovidiu Vîntu

Magistraţii care au soluţionat defectuos ancheta privindu-l pe omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu - în dosarele FNI, Banca Agricolă, Banca de Investiţii şi Dezvoltare şi Banca Română de Scont - vor fi verificaţi de Inspecţia Judicară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, cea care a dispus redeschiderea celor patru dosare, a arătat că soluţiile de netrimitere în judecată sau de scoatere de sub urmărire penală primite de SOV sunt nelegale şi le-a infirmat. Şeful procurorilor din România a atras atenţia că anchetatorii şi judecătorii care au intrat în aceste dosare au dat soluţii atipice pentru a-l albi pe cel supranumit „Tatăl FNI".

Click pe poză pentru a vedea schema escrocheriei FNI

Kovesi: „Martorii au arătat că SOV era coordonatorul FNI"

Sorin Ovidiu Vîntu a primit scoaterea de sub urmărire penală pentru înşelăciune şi spălare de bani de la procurorul Irinel Păun. Potrivit lui Kovesi, soluţia „este nelegală, în condiţiile în care declaraţiile martorilor care au arătat că Sorin Ovidiu Vîntu era coordonatorul activităţii FNI au fost înlăturate cu motivaţia că nu sunt susţinute de dovezi certe". „Motivaţia este greşită, în condiţiile în care probele nu au o valoare prestabilită, iar o activitate de instigare se dovedeşte, în mod uzual, prin declaraţii de martori, neexistând alte „dovezi certe" pentru a proba o situaţie de fapt care nu se materializează în întocmirea unor înscrisuri sau în producerea unor mijloace materiale de probă", mai arată procurorul general al României.

SUP-ul lui Irinel Păun, „soluţionare atipică"

Kovesi arată participarea lui SOV la activitatea Fondului şi coordonarea acesteia rezultă şi din alte mijloace de probă, care nu au fost analizate în cuprinsul soluţiei. De asemenea, modalitatea aleasă de Irinel Păun, de soluţionare a dosarului este atipică, în condiţiile în care la 7 decembrie 2004 au fost trimişi în judecată Ioana Maria Vlas şi Nicolae Popa, în dosarul prăbuşirii FNI şi s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la Sorin Ovidiu Vîntu, iar a doua zi s-a dispus scoaterea lui de sub urmărire penală.

Trimis în judecată, dar „scăpat"

În acest mod, inculpatul a fost trimis în judecată în dosarul înfiinţării BID pentru infracţiunile mai puţin grave de uz de fals (graţiată la data rechizitoriului) şi fals în declaraţii (termenul de prescripţie a răspunderii penale urma să se împlinească doi ani mai târziu, la 21 decembrie 2006), şi s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru infracţiunile mai grave, de complicitate la înşelăciune şi spălarea banilor, într-o modalitate în care soluţia nu a devenit publică.

Spălarea de bai, ignorată

Procurorul general a mai explicat că activitatea infracţională a lui Sorin Ovidiu Vîntu a fost privită fracţionat, şi nu în ansamblul său, probele administrate în cauză fiind insuficiente pentru a stabili dacă sumele tranzacţionate provin din săvârşirea unor infracţiuni. „Pentru aflarea adevărului, este necesar ca infracţiunea de spălare de bani să fie analizată împreună cu celelalte fapte săvârşite în aceeaşi perioadă, pentru a avea o imagine completă a fluxurilor financiare relevante", a susţinut Kovesi.

"Soluţia Tribunalului, este neuzuală"

În dosarul Banca Agricolă- FNA, în care SOV a fost trimis în judecată iniţial pentru doua infracţiuni de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice în forma calificată, dar a reuşit să scape de acuzaţii după ce dosarul s-a întors la parchet pentru refacerea urmăririi penale. Una din neregulile găsite de Kovesi, modul în care Tribuanlul Bucureşti a decis separarea infracţiunilor pentru care a fost inculpat SOV, şi trimiterea la parchet pentru refacerea urmării penale. „Soluţia de disjungere a cauzei şi de restituire dispusă de Tribunalul Bucureşti este neuzuală în practica instanţelor şi a fost dispusă pentru audierea unei persoane decedate şi efectuarea unei expertize contabile care ar fi putut fi administrate în cursul cercetării judecătoreşti", arată Kovesi.

Expertiza medicală- fără legătură cu ancheta

Deşi iniţial parchetul a contestat soluţia la Curtea de Apel, procurorul şi-a retras recursul. „Retragerea recursului este inexplicabilă, în condiţiile în care soluţia de restituire era vădit netemeinică, iar practica constantă a parchetului în asemenea situaţii era de a formula căi de atac", a explicat Kovesi.

„În cursul urmăririi penale s-a dispus efectuarea unei expertize medico - legale pentru a stabili numărul de zile de îngrijiri medico - legale necesar pentru vindecarea unei fracturi de femur stâng suferite de SOV în urma unui accident casnic, obiectiv care nu avea nicio legătură cu obiectul cauzei", şi-a arătat nedumerirea procuorul general al României.

Modul în care au fost desemnaţi experţii contabili a fost inedit, s-a solicitat biroului de expertize efectuarea unui număr de 4 extrageri de câte 5 - 6 experţi, deşi în mod obişnuit se realiza o extragere a 3 experţi, dintre care organul de urmărire penală alege pe cel care va efectua expertiza. Un alt lucru care a atras atenţia şefului procuorilor din România, modul în care acest dosar a fost plimbat timp d emai mulţi ani între parchete.

"Principalul client al BRS", cercetare separată

Referitor la dosarul falimentării Băncii Române de Scont, Kovesi nu-şi explică de ce procuorul când a decis trimiterea în judecată a directorilor băncii au separat partea cu Sorin Ovidiu Vîntu. „Nu este realizată o analiză asupra soldului creanţelor şi datoriilor pe care le înregistrează Sorin Ovidiu Vîntu (din perspectiva operaţiunilor derulate prin BRS) în perioada de referinţă, deşi rulajul total al conturilor personale este de peste 1.000 miliarde ROL, fiind cel mai important client al BRS, având în vedere comisioanele aferente tranzacţiilor reţinute de bancă", arată Kovesi.

Deşi în rechizitoriu este menţionat faptul că Vîntu Sorin Ovidiu, prin finanţări succesive ale Gelsor Network SA, a obţinut un drept de creanţă asupra societăţii în cauză (unul din principalii creditori ai BRS) pe care l-a cesionat către Stonecom Limited Cipru, stare de fapt sub care este justificată disjungerea, în expertiza contabilă şi în rechizitoriu nu există nicio referire la modul în care s-a ajuns la această situaţie. În aceste context, justificarea disjungerii, enunţată în finalul rechizitoriului, are exclusiv caracterul unei alegaţii.

SOV, dosare fără număr

Procuorul general mai arată că având în vedere cronologia evenimentelor şi relaţiile existente între FNI, BRS şi BID, în special din perspectiva sursei capitalurilor instituţiilor menţionate, este necesară o analiză integrată, existând indicii că Vîntu Sorin Ovidiu a utilizat aceeaşi sumă de bani pentru a finanţa aceste entităţi. "Indiciile menţionate sunt susţinute de cash-flow-urile ridicate ale BRS, determinate în principal (din punctul de vedere al beneficiarilor finali) de Vîntu Sorin Ovidiu şi companiile deţinute de acesta", a conchis Codruţa Kovesi.