Cornul si laptele platesc intretinerea

Sistemul energetic romanesc a trecut, peste noapte, de la o situatie "delicata" la una de-a dreptul exploziva. Sambata, a fost oprita Unitatea 1 a Centralei de la Cernavoda. Decizia a fost impusa de

Sistemul energetic romanesc a trecut, peste noapte, de la o situatie "delicata" la una de-a dreptul exploziva. Sambata, a fost oprita Unitatea 1 a Centralei de la Cernavoda. Decizia a fost impusa de scaderea rapida a nivelului apelor Dunarii, in conditiile in care sanse sa dea o ploaie buna nu se intrevad prea curand. Ministrul Industriei i-a convocat de urgenta ieri pe toti responsabilii din sistemul energetic, incercand sa gaseasca o solutie pentru iesirea din criza si sa faca o evaluare a pierderilor. Discutia a durat ore intregi. Situatia este atat de grava incat probabil ca primul-ministru, dupa ce i-au fost aduse la cunostinta cifrele, a pus imediat mana pe telefon si l-a sunat pe ministrul Controlului, Ionel Blanculescu, ca sa-i spuna: "Ionele, daca nu scoti urgent, din pamant, din iarba verde, aia 2-4 miliarde de dolari cat ziceai ca e evaziune in tara asta, suntem in aer. Bubuie bugetul si economia inainte de alegeri!" Si pana acum seceta a dat peste cap planurile guvernului, cel putin in ce priveste cresterea economica prognozata. Dar in nici un caz Cabinetul Nastase nu se astepta ca lovitura de gratie sa fie data subredei si nerestructuratei economii romanesti tocmai de seceta. Daca pana acum guvernul a mai reusit sa carpeasca "fisurile" bugetare prin imprumuturi si "rostogoliri" astfel incat sa ajunga "stabili macro" pana dupa alegeri, de data aceasta, costurile gestionarii crizei energetice sunt imense si s-ar putea dovedi insurmontabile. Oprirea Centralei de la Cernavoda creeaza mari probleme in echilibrul sistemului energetic. Repornirea unor termocentrale care functioneaza eficient doar iarna este singura solutie de suplimentare a productiei de electricitate. Aceste termocentrale ar urma sa produca peste 1000 de MW/h pentru a suplini atat energia produsa in conditii normale la Cernavoda ( aproximativ 11% din consumul national), cat si diminuarea productiei din hidrocentrale. Costurile la care vor functiona termocentralele pe baza de pacura si carbune vor fi insa de doua ori mai mari decat pana acum. Intr-un sistem energetic ineficient si nerestructurat, in ciuda zecilor de strategii demarate, dar niciodata duse pana la capat, masurile de rezolvare a acestei crize vor avea efecte care se vor intoarce ca un bumerang impotriva guvernului exact atunci cand acesta isi doreste cel mai putin, adica in anul electoral 2004. Pentru ca pierderile din sectorul energetic devin monstruoase. Oprirea Centralei va aduce Societatii Nuclearelectrica pierderi de jumatate de milion de dolari pe zi, in conditiile in care reactorul nu va functiona intre 4-6 saptamani. Mai mult, numai in primele sase luni ale anului, din cauza secetei, Hidroelectrica a inregistrat pierderi de peste 16 milioane de euro. Aceste pierderi se adauga celor provocate de decizia de a subventiona preturile la energie termica si gaze pentru populatie pentru a nu fi resimtite scumpirile ce vor avea loc de la inceputul lui septembrie. S-a hotarat ca pierderile sa fie suportate de societati, nu de consumatori spun sefii societatilor producatoare de energie. Nivelul pierderilor ar putea ajunge numai din acest motiv la 30-40 milioane de dolari, ceea ce va duce si la stoparea investitiilor. Cu un sector energetic plin de pierderi si in care nu se vor mai face investitii care sa dea o sansa producerii de energie ieftina, consumatorul roman s-ar putea trezi in iarna lui 2004 cu un pret dublu la energie, ca "bonus" la votul pe care l-a dat in toamna. Mai mult, in acest moment Romania sta prost la stocurile pentru iarna. Abia in luna august s-a aprobat ca societatile din domeniu sa se imprumute pentru a achizitiona combustibilul necesar. Statul a garantat credite de 330 milioane de dolari, care se adauga creditelor din iarna trecuta, care nu au fost inca rambursate. Numai ca seceta a dus la dublarea cantitatii de combustibili conventionali consumata. Abia se asigura necesarul curent. Cum si cand sa se mai refaca stocurile? Poate numai cu imense costuri suplimentare. In ce priveste arieratele imense adunate in sectorul energetic, a trebuit o criza de proportii ca Dan Ioan Popescu sa anunte ca marii datornici vor fi deconectati de la energie daca nu platesc sumele restante. Numai ca, de la 1 septembrie, peste agentii economici se vor pravali noile scumpiri - la energie cu 17%, la energia termica cu 14% si la gaze cu 12%. In aceste conditii, tot mai multi afirma ca facturile vor fi din ce in ce mai greu de platit. S-ar putea ca, daca de aceasta data guvernul se tine de cuvant, sa existe multe deconectari, dar in nici un caz mai multe incasari. Toate aceste imprumuturi masive si cresterea pierderilor vor aduce prejudicii atat bugetului, cat si indicatorilor macroeconomici in ansamblu. Mai ales ca se suprapun cu anuntatele rectificari bugetare prin care guvernul va plati arieratele din Sanatate, va da subventii agricole si va aloca sume importante pentru programele destinate invatamantului scolar si prescolar. Toate aceste cheltuieli nu vor putea fi acoperite decat prin noi imprumuturi sau prin inventarea de noi impozite si taxe sau majorarea celor existente. Este posibil ca anul viitor parintii sa ajunga sa "colecteze" cornul si laptele atat de la copilul scolar, cat si de la cel de gradinta, pentru a le vinde si a strange bani sa-si plateasca intretinerea si impozitul la casa in care stau cu chirie la stat. Si poate atunci guvernul va fi fortat sa inteleaga ca o economie de piata functionala inseamna, intre altele, intreprinderi care sa poata sa produca cornul si laptele, si populatia care sa aiba bani sa le cumpere.