Corigenţi la Educaţie

Nici după 17 ani de democraţie învăţământul românesc n-a reuşit să descopere "piatra filosofală" pentru a scoate absolvenţi competitivi Examenele acestei veri fierbinţi au

Nici după 17 ani de democraţie învăţământul românesc n-a reuşit să descopere "piatra filosofală" pentru a scoate absolvenţi competitivi

Examenele acestei veri fierbinţi au căpătat o temperatură şi mai ridicată după ce actualul ministru al educaţiei, Cristian Adomniţei, a declarat că vrea să "relaxeze" testele naţionale, transformându-le de la anul în teze naţionale.

"Şi acum, ca şi înainte, schimbările dese şi fără o motivaţie anume, <> la care elevii au fost pe post de cobai, subfinanţarea şi slaba pregătire a cadrelor didactice, modificările legislative fără o noimă bazată pe ceea ce există în realitate în învăţământ, toate acestea au dus la o <> a procesului educaţional, care abia acum începe să-şi arate carenţele. Funcţia educativă a şcolii este acum sclerozată, atrofiată. Sistemul actual de învăţământ este unul informaţional-opresiv, anacronic", sintetizează starea Educaţiei din prezent Florin Diaconescu, preşedintele asociaţiei "Şcoala Democraţiei".

Primul din seria miniştrilor care au lăsat urme prin Educaţie a fost Liviu Maior. A căutat să reziste un mandat întreg de patru ani, asigurând linişte în sistem prin evitarea transformărilor bruşte. "Ar fi trebuit să fie mai energic, dar toţi spuneau atunci că este destul timp pentru schimbare", îşi aminteşte preşedintele asociaţiei "Şcoala Democraţiei", Florin Diaconescu.

Nici Virgil Petrescu, succesorul lui Maior, nu a făcut mare lucru. "Nu prea a avut mult timp, dar nici nu a dorit să facă prea mult. Petrescu a încercat să facă din nou atractivă meseria de profesor, prin creşterea salariilor, în loc să încerce schimbări de fond", este de părere preşedintele de la "Şcoala Democraţiei".

Următorul ministru al educaţiei, Andrei Marga, a încercat să demareze reforma şi a introdus o testare naţională. "Decizia de a exista un examen naţional de absolvenţă a fost luată pe considerentul că era absolut necesar, în perioada respectivă, să existe un singur model de concurs, beneficiind de subiecte elaborate la nivel central", îşi aminteşte preşedintele Centrului Educaţia 2000+, Alexandru Crişan. "Din păcate, Marga a încercat să şi sară nişte etape în dezvoltarea învăţământului, şi aşa s-a ajuns la o aglomerare de situaţii critice", spune şi Florin Diaconescu.

Nici ministrul Ecaterina Andronescu nu a fost mai prejos, în dorinţa de a-şi lăsa amprenta pe învăţământul românesc, prin modificarea temporară a examenului de bacalaureat. "Într-adevăr, atunci au fost ceva probleme. Ea a crezut că simplifică examenul, dar n-a reuşit decât să-l facă mai uşor de trecut", a constatat preşedintele de la "Şcoala Democraţiei". Cât despre admiterea la liceu, "a reuşit să introducă o metodă echitabilă, care se poate vedea şi în prezent. Practic, candidaţii nu au pe cine să dea vina în momentul în care pică. Dar nici în vremea ei nu s-a pus prea mare preţ pe perfecţionarea cadrelor didactice", apreciază Florin Diaconescu.

Succesorul ei, Alexandru Athanasiu, a încercat să lase în urma lui o nouă grilă de repere după care să se acorde notele. "Manualele cu criterii de evaluare arătau ca nişte catastife. Erau greu de învăţat şi de către profesori. Deşi au fost încercate nişte evaluări-pilot pe baza acestor criterii, nu s-a ajuns la niciun rezultat", precizează oficialul de la "Şcoala Democraţiei".

Infrastructura, mai importantă decât actul didactic

Ministrul următor, Mircea Miclea, s-a orientat mai mult spre refacerea fizică a infrastructurii din Educaţie. "Ar fi putut face ceva, pentru că era vizionar, ca Marga. Tot atunci s-a pus problema descentralizării în învăţământ. Numai că accentul ar fi trebuit pus mai întâi pe pregătirea de manageri ai şcolilor", apreciază Diaconescu.

Succesorul său, Mihail Hărdău, a primit cei mai mulţi bani pentru Educaţie. "Partea de infrastructură este cel mai uşor de modernizat. Plăteşti o firmă şi se rezolvă! Dar ce ne facem cu cadrele didactice slab pregătite? Aici este nevoie de cel puţin 3-4 ani de pregătire suplimentară cu ele, de cursuri, de examene... Nu s-a investit nimic, până acum, în resursa umană. Poţi să le triplezi salariile, că tot absolvenţi slabi vor scoate! Este ca şi cum ai băga o maimuţă într-o navetă spaţială. La ieşirea ei din navetă, tot o maimuţă vei vedea", este de părere Florin Diaconescu.

Cu subiectele la vedere

Din cauză că subiectele de anul trecut au "transpirat", Hărdău a luat o decizie discutabilă în ce priveşte subiectele de anul acesta. "Noi involuăm, practic! În loc să devenim o societate a cunoaşterii, devenim o societate a cunoştinţelor. Practic, absolvenţii cu cea mai bună memorie au luat şi notele cele mai mari", apreciază preşedintele Centrului Educaţia 2000+, Alexandru Crişan, referindu-se la "oferta" de memorare a rezolvărilor, iniţiată de Hărdău, şi pusă în aplicare de succesorul său, Cristian Adomniţei.

"Este mult mai jos decât toţi ceilalţi şi nu va reuşi să facă mare lucru. Am auzit cum că ar vrea să modifice şi el examenele de absolvire a gimnaziului. Dacă se întâmplă asta, candidaţii din 2008 se vor număra şi ei printre cobaii experimentelor nefaste care se petrec de 17 ani în Educaţie", conchide Florin Diaconescu.

Cristian Mihai Adomniţei - În funcţie

S-a dovedit un prezicător slăbuţ în stelele de pe drapelul Uniunii Europene. Dar vrea să schimbe testele naţionale cu tezele naţionale, de la anul.

Mihail Hărdău - 2005-2007

Mandatul a fost marcat de scandalurile subiectelor de bac care erau prea slab păzite. Ca atare, în acest an a luat decizia să le pună pe internet.

Mircea Miclea - 2004-2005

Primul ministru de resort care a iniţiat plantarea unui pom de fiecare elev, dar şi primul oficial-kamikaze al acestui minister care a demisionat din funcţie, când nu a obţinut finanţarea promisă Educaţiei.

Alexandru Athanasiu - 2003-2004

A încercat să introducă vestitele (pe atunci...) criterii de evaluare, rămase doar pe hârtie şi astăzi.

Ecaterina Andronescu - 2001-2003

A încercat să introducă teste-grilă la bacalaureat şi i-a defavorizat pe absolvenţii de dinainte şi după anul 2003. Totuşi a introdus admiterea computerizată în locul alergăturii părinţilor cu dosarele copiilor la subsuoară.

Andrei Marga - 1996-2000

A generalizat verificarea cunoştinţelor dobândite de absolvenţii de gimnaziu, introducând Capacitatea. Dar i-a şi suprasolicitat pe absolvenţii din 1999, care au dat şi examen de capacitate la patru materii, şi examen de admitere în liceu.

Virgil Petrescu - 1997-1998

A încercat, fără succes, să blocheze exodul cadrelor didactice performante prin mărirea salariilor în învăţământ cu până la 70%.

Liviu Maior - 1992-1996

A evitat schimbările de fond în învăţământ, preferând să provoace cât mai puţine convulsii.