Coreea de Nord renunta la armele nucleare

Dupa mai bine de doi ani de impas total, legat de programul nuclear al Coreei de Nord, s-a ajuns la un deznodamant salutat cu usurare in toate cancelariile diplomatice interesate. Phenianul a acceptat

Dupa mai bine de doi ani de impas total, legat de programul nuclear al Coreei de Nord, s-a ajuns la un deznodamant salutat cu usurare in toate cancelariile diplomatice interesate. Phenianul a acceptat sa renunte la acest program, la randul ei America afirmand solemn ca nu urmareste sa atace statul nord-coreean si promitand ajutor economic si in domeniul energetic. Bazat pe concesii reciproce, acordul intervenit la conferinta in sase de la Beijing (unde mai participa China, Rusia, Japonia si Coreea de Sud) reprezinta neindoios un succes diplomatic, mai ales pentru China, care a jucat un rol extrem de activ in vederea ajungerii la o solutie de compromis. De asemenea, a intarit in randurile administratiei americane pozitia adeptilor unei linii mai flexibile fata de regimul de la Phenian, in detrimentul partizanilor unei atitudini dure, cu consecinte imprevizibile. Potrivit termenilor acordului, nord-coreenii se angajeaza, de asemenea, sa se realature tratatului de neproliferare, din care s-au retras in 2002, si sa permita inspectii internationale pentru a constata indeplinirea obligatiilor asumate. In ceea ce-i priveste, americanii au declarat ca nu poseda arme nucleare pe teritoriul Coreei de Sud si ca nu vor ataca cu armament nuclear sau conventional Coreea de Nord, atat Washingtonul, cat si Phenianul obligandu-se sa respecte reciproc suveranitatea celeilalte parti, ca si principiile coexistentei pasnice si sa actioneze in directia normalizarii relatiilor dintre ele. Celelalte tari semnatare se angajeaza sa furnizeze Coreei de Nord ajutor, sa promoveze cooperarea in domeniile energiei, comertului si investitiilor si sa ofere garantii de securitate si de respectare a termenilor conveniti. Acordul este preliminar, fiind necesare mai multe alte runde de negocieri pentru reglementarea unor chestiuni in suspensie, cum ar fi stabilirea unui calendar-orar. Pe de alta parte, sustinandu-si dreptul la folosirea pasnica a energiei atomice, Coreea de Nord a solicitat sa i se ofere sprijin in construirea unui reactor cu apa usoara pentru obtinerea de energie electrica. Aceasta cerere urmeaza a fi studiata, SUA ridicand insa ca obiectii costul ridicat al unui asemenea reactor (pana la trei miliarde dolari), ca si faptul ca nu exclude riscurile proliferarii. Dincolo de amanuntele care mai urmeaza a fi puse la punct, acordul reprezinta un mare pas inainte, inlaturand pericolul unei crize, cu toate riscurile grave implicate si demonstrand ca pana si cele mai spinoase probleme pot fi rezolvate pe cale diplomatica.