Copiii se visează personaje negative

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Modificarea de comportament s-a produs în ultimii ani. Imunizaţi de asaltul violenţei televizuale, au dobândit, paradoxal, un atribut pe care părinţii lor nu l-au avut: mentalitatea de

Modificarea de comportament s-a produs în ultimii ani. Imunizaţi de asaltul violenţei televizuale, au dobândit, paradoxal, un atribut pe care părinţii lor nu l-au avut: mentalitatea de învingător. Afirmaţiile îi aparţin unui specialist al interacţiunii cu copiii, "magicianul" Marian Râlea, de cinci ani director al Teatrului Naţional pentru Copii. Psihologii consideră că există o supralicitare a rolurilor malefice în programele pentru copii, balanţa de popularitate înclinându-se către modele negative. "Criza valorilor, trimiterea în derizoriu a meritocraţiei şi a stilului tradiţional de viaţă sunt câteva dintre motivele care îi fac pe copii să aleagă ca modele în viaţă personaje negative", este de părere conf. dr. Constantin Oancea, medic primar neuropsihiatrie infantilă la Spitalul Clinic "Alexandru Obregia" din Bucureşti.
Rolurile negative sunt mai bine popularizate
Eroii de altădată, jocurile prin care copiii imitau personaje temerare au cam dispărut, iar, acum, sunt la modă antieroii şi cei care dispreţuiesc orice formă de realizare. "Rolurile negative sunt mai bine popularizate, violenţa este extrem de bine cotată, iar copiii se exprimă prin violenţă. În momentul de faţă proslăvim personaje dure, nepoliticoase, exhibiţioniste. Există o modă de a batjocori şi de a prelua limbajul suburban. Acest lucru se datorează şi lipsei unei legături strânse cu familia, care, în mod normal, ar trebui să-i influenţeze pozitiv pe copii", ne-a spus conf. dr. Constantin Oancea, medic primar neuropsihiatrie infantilă la Spitalul Clinic "Alexandru Obregia" din Bucureşti. Fascinaţia celor mici pentru personajele negative a existat dintotdeauna, dar comportamentul lor s-a modificat. "Sunt atraşi mai mult de lupul din "Scufiţa Roşie" şi Bestia din "Frumoasa şi Bestia" decât de Făt-Frumos şi Ileana Cosânzeana, dar se apropie de figurile malefice cu mai multă încredere în propriile forţe. Ne gândim că înainte de `89 nu puteam să fim nişte învingători. În ultimii ani, ei au dobândit această putere. Asta vine şi din educaţie, dar şi din felul în care se distrează. Eu încerc să nu le întreţin această nevoie de a fi în preajma personajelor negative, dar nu o pot ignora. Fără acest conflict între bun şi rău, povestea nu poate exista", ne-a declarat actorul Marian Râlea, care i-a introdus pe copiii şi elevii între 4 şi 12 ani în poveste, oferindu-le roluri de personaje pozitive şi suplinind un rol de educator pe care ar trebui să-l aibă şcoala. "Deşi unii dintre ei încă mai citesc poveşti, nu cunosc multe personaje ale mitologiei româneşti. Nu ştiu cine sunt Baba Cloanţa, Moşul Codrului şi Muma Pădurii. Ei au fost înlocuiţi de la televizor, de Superman şi Spiderman".
o treime din elevi consideră că şcoala nu le oferă modele
Peste 36% din elevi cred că şcoala nu oferă modele şi nu este un garant al succesului. Alţi aproape 70% spun că şcoala nu are legătură cu viaţa reală şi nu oferă informaţii utile. Vedetele de televiziune sunt adevăratele modele de succes care îi impresionează. Potrivit unui studiu al Institutului de ştiinţe ale Educaţiei, "lumea frumuseţilor siliconate,
a macho menilor
îmbrăcaţi în costume Armani, mirajul banilor şi maşinile luxoase, succesul facil îi atrag irezistibil pe tinerii aflaţi în căutarea propriei identităţi". Dacă traiul vedetelor de televiziune este râvnit de aproape 37% din tineri, pe al doilea loc în preferinţele lor se situează familia (16,6%). Sportivii sunt modelul preferat de 13,3% din subiecţi, pentru ca aproximativ 12% din ei să aleagă ca model de succes omul de afaceri. Profesorii sunt consideraţi un model de succes atractiv de doar 7,5% din elevi, iar oamenii de cultură sunt aproape "invizibili" - 1,2% în opţiunile tinerilor din România. Cercetarea arată că televiziunea exercită cea mai mare influenţă asupra elevilor în ceea ce priveşte alegerea unui model în viaţă, pe ultimul loc fiind plasaţi cadrele didactice şi consilierii.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite