Copiii isi usuca prin pruni ghiozdanele luate de ape

Sat Torcesti, comuna Umbraresti, judetul Galati. Apa inca mai musteste pe ulita, printre garduri. Nici o poama, nici macar o rosie buna sau un bob de strugure. S-au stricat toate dupa potop. O parte

Sat Torcesti, comuna Umbraresti, judetul Galati. Apa inca mai musteste pe ulita, printre garduri. Nici o poama, nici macar o rosie buna sau un bob de strugure. S-au stricat toate dupa potop. O parte de drum uscat si crapat, alta inghesuita in mocirla. Roiuri de tantari si tot felul de ganganii impanzesc aerul. Miroase a putred, a stricat. Case imbacsite, rupte in doua. Gainile zac pe ulita. Nimeni nu se incumeta sa le taie. De prin curti se mai aude cate un vaiet inabusit: ,Nu s-o intors nimenea cu fata la Dumnezeu nici dupa apa asta... Oamenii or fost mai buni inainte de valuri..." Intr-un colt de ograda, cocotat pe o craca de prun, sta la uscat un ghiozdan vechi, adus de la ,ajutoare". Alaturi, un trening... Pentru prima zi de scoala.
E in clasa intai si sapa diguri prin curte, ,ca sa nu mai vie apa"
,Cu batul asta fac diguri si podete pe langa casa, ca sa nu mai vie apa peste noi. Apa se duce p-aicea. Aice s-a aruncat Siretul in Dunare si o venit de jos in sus si-o spart digul. Eu acuma fac mai multe, ca sa nu mai indrazneasca...", spune Cristian Teleaca. Este din satul Salcia, comuna Umbraresti, sat puternic afectat de inundatii. Are sapte ani si astazi este prima lui zi de scoala. Cu un pietroi bate cuie in pamant. Vrea sa faca mai multe case pentru adapost. Acoperisul l-a facut din coceni. Scormoneste atent pamantul, masoara, calculeaza. Alaturi, mama plange cu sora mai mica in brate: ,Suntem la limita. Ne-a cazut toata casa. Avem bagajele pe la toti vecinii. Toata gradina noastra cu ardei si vinete dusa o fost. De cand cu apele, copiii nostri parc-or ramas cu ceva, nu stiu ce. Cristi face numai diguri toata ziua... de frica". Lui Cristi i-a luat mama ghiozdan si pantofi din ce-a mai avut. ,Astazi il imbrac in ce am primit mai bun. Uniforma mai am de la sora-mea. Numai sa fie si el in randul lumii", spune femeia.
Au ramas fara scoala
,Imi place scoala si de-abia astept sa incep. De la altii am ghiozdanul, dar e bini. O sa ne deie de la scoala pixuri, penare, caiete... tot felul. Imi da mama pantaloni de blugi largi si bluza", spune Daniela. A trecut in clasa a IV-a, dar nu va mai invata la scoala din Torcesti. A fost mutata la cea din Umbraresti. ,Lucram cu ziua, ca sa ne ajungem, dar acum gasim mai greu. Fata invata bini. Pacat ca nu prea avem cu ce o intretine. E premianta clasei", spune mama. In Torcesti, scoala s-a prapadit de tot. N-au mai ramas decat zidurile. In curte, tocuri de usi, geamuri, lemne, steagul Romaniei atarnat intr-un salcam, un craniu de la biologie uitat pe pervaz. Intr-un colt de clasa sta o plansa de la ora de romana: ,Sa scriem corect: inainte, inapoi, insorit". ,Asta-i scoala, dar s-o ales praful de ea", spune un copil necajit. Sandel are 13 ani si e in clasa a V-a. A adunat rosii pentru cineva si i-a dat adidasi si trening... sa aiba pentru scoala: ,Ghiozdanul e de la ajutoare... Bluza de trening e buna de mama. Pantalonii, de tata. Dar vad eu cum ii indoi si tot ii ieu". Ieri, cu o zi inainte de primul clopotel, la scoala din Torcesti era inghesuiala mare. Copiii au primit ajutoare: ghiozdane, creione colorate, penare si caiete. Ochii le luceau de bucurie.