Copiii "stranierilor", lăsaţi în voia sorţii

Iaşiul, Suceava, Vasluiul şi Botoşaniul sunt judeţele din Moldova cu cei mai mulţi copii afectaţi de plecarea părinţilor la muncă în străinătate. Potrivit unui studiu naţional realizat

Iaşiul, Suceava, Vasluiul şi Botoşaniul sunt judeţele din Moldova cu cei mai mulţi copii afectaţi de plecarea părinţilor la muncă în străinătate. Potrivit unui studiu naţional realizat de UNICEF şi Asociaţia Alternative Sociale din Iaşi, peste 100.000 de copii din Moldova trăiesc la mii de kilometri distanţă de cei care le-au dat viaţă. Autorităţile sunt depăşite de fenomen, invocând lipsa personalului şi lacunele legislative.

Florin îşi trăieşte adolescenţa în spatele gratiilor. La 13 ani a fost arestat pentru furt de telefoane. A fost condamnat la un an şi şase luni de închisoare. Cu aproape doi ani în urmă, mama lui a plecat în Italia. Florin a rămas în satul natal cu tatăl.

Într-o zi, sătul de bătăile primite, copilul s-a urcat în tren şi a plecat la oraş, în Târgu Frumos. "Nu mă înţelegeam bine cu tata, mai ales după ce a plecat mama. Aşa că am fugit de acasă. Aveam 11 ani şi jumătate atunci. Eram de capul meu", povesteşte Florin.

Pentru că nu avea niciun leu în buzunar s-a apucat să fure. "M-am împrietenit cu nişte băieţi care se ocupau cu asta şi aşa am fost arestat", spune adolescentul. Dacă ar putea să dea timpul înapoi, i-ar cere mamei să nu plece în Italia. "Poate dacă era mama alături de mine, nu mai ajungeam la puşcărie...", suspină tânărul.

Părinţii au tulburări de ataşament

Cazul lui Florin este un exemplu dramatic determinat de migraţia părinţilor la muncă în străinătate. Mulţi dintre minori ajung să comită infracţiuni, alţii suferă depresii ori abandonează şcoala. Majoritatea au vârste cuprinse între 9 şi 18 ani şi provin din mediul rural.

Psihologii atrag atenţia că aceşti copii vor deveni părinţi care-şi vor abandona cu uşurinţă propriii copii. "E interesant ce fel de părinţi vor deveni. Le va fi uşor să-şi părăsească copiii. Părinţii lor au tulburări de ataşament pentru că provin din generaţia crescută cu cheia la gât, când erau lăsaţi singuri pentru că mama şi tata lucrau la fabrică", declară psihologul Cătălin Luca, directorul Asociaţiei Alternative Sociale din Iaşi.

Specialiştii ONG-ului au consiliat în ultimii trei ani peste 400 de copii, jumătate din aceştia fiind ajutaţi în colaborare cu Direcţia de Asistenţă Comunitară Iaşi. "Numărul e foarte mic, dar acestea sunt cazuri cu probleme sociale, şcolare, emoţionale şi delincvenţiale foarte grave", explică Luca.

"Aflăm de cazuri când se întâmplă ceva grav"

Potrivit acestuia, autorităţile ar trebui să se implice mai mult în problema copiilor rămaşi singuri acasă. "Serviciile publice de asistenţă socială sunt deficitare. Nu au suficienţi oameni, dar şi cadrul legislativ are lacune care le permit să nu-şi facă treaba. De exemplu, ordinul 219 din 2006 vorbeşte despre copilul aflat în situaţie de risc, dar nu o defineşte", spune directorul Asociaţiei Alternative Sociale.

La Iaşi, autorităţile nu ştiu numărul exact al copiilor aflaţi în această situaţie, pentru că legea nu-i obligă pe părinţi să anunţe că intenţionează să plece din ţară. "Noi aflăm de astfel de cazuri când se întâmplă ceva grav. Ne sesizează vecinii, şcoala şi poliţia. Ne este greu să identificăm astfel de copii, pentru că părinţii nu vin să spună că pleacă.

Practic nu putem face prevenire", declară Niculina Karacsony, şeful Autorităţii Tutelare din cadrul Direcţiei de Asistenţă Comunitară Iaşi. În evidenţa instituţiei sunt acum 165 de minori cu unul sau ambii părinţi plecaţi în străinătate şi doar 13 asistenţi sociali. "Dacă am şti numărul exact al acestor copii, probabil că personalul ar fi insuficient.

Oricum vrem să încheiem parteneriate cu societatea civilă pentru a ţine în frâu acest fenomen", precizează Karacsony. Potrivit unei statistici realizate anul trecut de Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, în judeţ ar fi 13.000 de copii ai căror părinţi lucrează mai ales în Italia şi Spania.

Minori daţi asistenţilor maternali

La Suceava, statisticile vorbesc de peste 11.000 de copii afectaţi de acest fenomen, cei mai mulţi fiind din municipiul reşedinţă de judeţ şi din oraşul Dolhasca. Alarmant este că anul trecut aproape 60 de copii au fost daţi în plasament maternal sau la centre de plasament pentru că nu mai avea cine să aibă grijă de ei în ţară. Avem înregistraţi la nivelul judeţului 3.340 de copii care au părinţii în străinătate, pe care îi monitorizăm trimestrial", spune Angela Curelariu, şeful Direcţiei de Asistenţă Socială Botoşani.

>> Părinţii lor au tulburări de ataşament pentru că provin din generaţia crescută cu cheia la gât.
Cătălin Luca, psiholog