Copiii fumătorilor sunt mai puţin inteligenţi

Suprataxa la ţigări şi politica restrictivă în acest domeniu au dus la scăderea numărului de fumători în Occident. Printre bolile grave pe care le poate dezvolta un dependent de ţigări se

Suprataxa la ţigări şi politica restrictivă în acest domeniu au dus la scăderea numărului de fumători în Occident. Printre bolile grave pe care le poate dezvolta un dependent de ţigări se numără cancerul de plămâni, de esofag şi de vezică. Despre pericolele la care se expun cei care fumează ne-a vorbit prof. dr. Teodor Horvat, şeful Clinicii de Chirurgie Toracică a Spitalului Militar Central din Bucureşti.
- Ce efecte a avut în străinătate mărirea preţului la ţigări?
- Numărul de fumători a scăzut, iar fumătorii înrăiţi, cei care fumau între 40 şi 60 de ţigări pe zi, şi-au redus substanţial numărul de ţigări. Această taxă nu este nouă în România, pentru că ea a existat şi înainte de cel de-al doilea Război Mondial. Dar eu aş avea o altă idee. Toţi bolnavii care au o afecţiune în care este incriminat fumatul să fie trataţi şi vindecaţi în contul fabricilor de ţigări. La sfârşitul externării, decontul să ajungă la marii producători de ţigări şi aceştia să plătească costul spitalizării, al medicamentelor şi al operaţiilor.
- Câţi pacienţi cu boli provocate de fumat aveţi?
- Din 10 bolnavi cu cancer bronhopulmonar, 9 sunt fumători, iar al 10-lea este fumător pasiv. Relaţia dintre ţigară şi cancerul bronhopulmonar este directă şi riscul de cancer creşte cu numărul de ani de fumat. Este importantă şi vârsta de la o care persoană s-a apucat de fumat. Adolescenţii sunt cu mult mai expuşi riscului de cancer pentru că se apucă de la 12-13 ani. Pe lângă cancerul bronhopulmonar, mai poate apărea şi cancerul de esofag, pentru că fumătorul inhalează substanţele cancerigene.
- Ce organe afectează tutunul?
- Plămânul este cel mai afectat. Urmează apoi sistemul cardiovascular pentru că se produce o vasoconstricţie la nivelul arterelor, creşte tensiunea arterială şi creşte şi riscul de ateroscleroză. Sunt afectate circulaţia coronariană şi cea cerebrală. Asupra creierului are efecte nocive, inclusiv asupra neuronilor. Acei copii care provin din familii de fumători au un indice de inteligenţă mai scăzut decât cei care provin din familii care nu sunt fumătoare. Femeile ar trebui să se gândească la faptul că fumatul le face rău la ten. Există şi riscul de cancer de buză, pentru cei care fumează pipă, dar şi cel de vezică, pentru că substanţele se elimină pe cale urinară.
- Cât de răspândit este cancerul bronhopulmonar?
- Orice persoană care fumează trebuie să fie conştientă că îşi asumă un mare risc. Din 10 fumători, 2 fac cancer bronhopulmonar. Fiecare fumător speră să fie în cei 8 care nu fac cancer, dar nimeni nu poate şti acest lucru. Chiar dacă nu fac acest tip de cancer, pot să dezvolte cancer de esofag sau de vezică, ori infarct sau accident vascular cerebral. Femeile sunt mult mai expuse la cancerul bronhopulmonar, deoarece sistemul de apărare împotriva substanţelor cancerigene este mai slab decât în cazul bărbaţilor.
- Ce le recomandaţi fumătorilor?
- Riscul de a face cancer scade cu fiecare an care trece după renunţarea la fumat. Cel mai bine este să nu te apuci de fumat. Dacă ai făcut-o deja, trebuie să te laşi de fumat imediat.