Controversata "Revolutie din septembrie"

"Nu putem pomeni de tragedia de la Beslan sau macar sa ne ducem cu gandul la cele intamplate acolo fara sa ne dea lacrimile": neindoios, nu exista cineva demn de numele de om care sa nu impartaseasca

"Nu putem pomeni de tragedia de la Beslan sau macar sa ne ducem cu gandul la cele intamplate acolo fara sa ne dea lacrimile": neindoios, nu exista cineva demn de numele de om care sa nu impartaseasca imensa durere ce razbate din cuvintele rostite de Vladimir Putin in fata liderilor guvernamentali si a reprezentantilor regiunilor, tinuturilor si republicilor autonome care alcatuiesc marea Federatie Rusa. Nimeni si nimic nu poate justifica indescriptibila cruzime a teroristilor care se fac vinovati de masacrul fiintelor cele mai gingase, copiii. Poetul rus Evtusenko a dat glas cel mai bine sentimentelor unanime de revolta si condamnare, cand, intr-o poezie cutremuratoare, spunea: "Si trupul meu s-a prefacut in scrum alaturi de trupurile copiilor. Si eu sunt unul dintre ei". Intru totul firesti, de aceea, sunt masurile anuntate de presedintele Rusiei pentru a curma actiunile teroristilor si a face imposibila repetarea unor asemenea orori. "Avem nevoie de o singura organizatie capabila nu numai sa faca fata atacurilor teroriste, dar si sa le previna, sa distruga pe criminali in ascunzisurile lor si, daca e nevoie, pe teritoriile unor tari straine", a spus el, intr-o referire directa la "Legea patriotica" adoptata in America dupa tragedia de la World Trade Center. Or, pentru rusi, 13 septembrie 2004 este ceea ce a fost pentru americani 11 septembrie 2001. Cu exceptia unor posibile actiuni militare in afara tarii, dupa modelul invaziei americane in Irak, ceea ce ar impovara si mai mult orizontul international, nimeni nu ar putea obiecta, de aceea, impotriva unor asemenea masuri. Discutabile sunt insa, in afara deciziilor anuntate pe acest plan, propunerile avansate de Putin in vederea unei reforme radicale a sistemului politico-administrativ. Se propune, intre altele, ca de acum inainte conducatorii regiunilor, tinuturilor si republicilor autonome sa nu mai fie alesi direct, ci numiti de sus, asa cum sunt numiti si membrii guvernului, ideea fiind, cum s-a exprimat Putin, "imbunatatirea parghiilor verticale ale puterii". Or, daca propunerea ar fi adoptata, aceasta va insemna sporirea dramatica a autoritatii centrale in detrimentul puterii locale, ceea ce a dat nastere reactiei prompte si extrem de dure a "intelighentiei" si a cercurilor liberal-democratice rusesti, care sunt de acord cu necesitatea unor masuri drastice pentru combaterea terorismului, dar nu sunt de acord cu sporirea controlului politic guvernamental, de natura a duce la cresterea birocratiei si a coruptiei, in loc de a face tara mai usor de carmuit. Propunerile facute nu au nimic de a face cu securitatea oamenilor sau cu lupta impotriva terorismului, aprecia deputatul liberal Vladimir Rajkov. Dimpotriva, considera analistul Serghei Markov, consecinta va fi "o serioasa erodare a pluralismului politic". Chiar si unii parlamentari ai partidului guvernamental Rusia Unita nutresc serioase rezerve, afirmand ca "presedintele va dispune de puteri cvasitotale si nu va mai raspunde decat in fata lui Dumnezeu" (Konstantin Zatulin). Deosebit de vehemente sunt reactiile presei moscovite, care descriu, asa cum face Novaia Gazeta, intentiile Kremlinului de a lipsi pe rusi si celelalte etnii de dreptul de a-si alege liderii regionali ca fiind "o incercare sinucigasa" de a transforma Federatia Rusa multinationala intr-un stat unitar, repetand astfel greselile defunctei Uniuni Sovietice. In opinia unor comentatori rusi, trimiterile la "Legea patriotica" din SUA nu sunt relevante. S-ar putea concepe, de pilda, ca guvernatorul Califoniei sa fie desemnat de Casa Alba? Izvestia, ziarul cu cel mai mare tiraj, vorbeste chiar de "Revolutia din septembrie", aluzie deschisa la Revolutia bolsevica din octombrie 1917. Controversa se afla abia la inceput.