Contribuabilul - mancat de consumator

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Va calca Romania pe urmele Bulgariei? Intrebarea sta, probabil, pe buzele multor politicieni romani dupa demisia ministrului bulgar al Finantelor, Milen Velcev. Persoana-cheie in guvernul condus de

Va calca Romania pe urmele Bulgariei? Intrebarea sta, probabil, pe buzele multor politicieni romani dupa demisia ministrului bulgar al Finantelor, Milen Velcev. Persoana-cheie in guvernul condus de fostul rege Simeon al II-lea, Velcev si-a motivat gestul prin faptul ca partenerii din executiv nu il sprijina in aplicarea unor masuri ferme care sa determine intreprinderile de stat cu pierderi sa se restructureze sau sa iasa din circuitul economic. Demisia lui Velcev a fost interpretata de presa bulgara ca un semnal al destabilizarii guvernului si preludiul unei grave crize politice. Dupa recentele negocieri de la Bucuresti cu FMI, si ministrul roman al Finantelor, Mihai Tanasescu, a facut declaratii transante, de genul ori se privatizeaza, ori se pune lacatul. Pana acum insa, nici primul-ministru, nici un alt membru al cabinetului Nastase nu a luat o pozitie fata de declaratiile lui Tanasescu. Se pare ca diferitele fractiuni din guvern nu au cazut inca de acord asupra costurilor si beneficiilor politice ale reformelor pe care le au de facut. Dar, in functie de orientarea celor care vor avea castig de cauza, s-ar putea asista si in Romania la demisii sau demiteri din guvern. Problemele economice ale Romaniei sunt, de altfel, identice cu cele ale Bulgariei. Daca Sofia se bucura in Occident de mai multa simpatie decat Bucurestiul, explicatia nu trebuie cautata in cine stie ce performante in restructurarea economiei, ci in faptul ca a acceptat sa imbrace camasa de forta a Consiliului monetar. Spre deosebire de romani, bulgarii nu mai pot sa se intinda mai mult decat le este plapuma. Iar bancherii straini dorm linistiti cand crediteaza Bulgaria, deoarece stiu ca banii imprumutati se vor intoarce la timp in seifurile lor. In economia reala insa, reformele inainteaza in Bulgaria la fel de lent ca in Romania, ceea ce creeaza probleme sociale si politice tot mai greu de rezolvat. In Bulgaria, Consiliul monetar a coborat pe pamant inflatia, care se urcase in cer si bagase statul in faliment. In Romania, desi este inca ridicat, nivelul inflatiei a fost redus foarte mult in ultimii trei ani. Si intr-o tara, si in alta, oamenii ar trebui sa se simta mai bine, deoarece puterea lor de cumparare a crescut. In realitate, si romanii, si bulgarii o duc tot mai rau. Motivul nu este greu de banuit. In absenta reformelor la nivelul intreprinderii, performantele macroeconomice (ritm de crestere, inflatie, deficit bugetar si de cont curent) se transforma in fenomene inselatoare, intr-un fel de Fata Morgana. Cum? Intreprinderile neperformante din Romania s-au tinut multa vreme in viata prin inflatie. Erau veniturile unei intreprinderi mai mici decat cheltuielile ei, nici o problema: pierderile se acopereau prin cresterea preturilor produselor fabricate. Guvernul Nastase si-a propus, si chiar a reusit, sa traga in jos inflatia. In mod normal, "narcomanii" ar fi trebuit sa intre in sevraj, dar nu s-a intamplat asa, pentru ca au gasit un alt drog - arieratele. Consumi, sa spunem, energie electrica, dar nu achiti factura. Lipsiti de banii care li se cuveneau, producatorii de energie nu isi platesc, la randul lor, darile catre stat. Golurile astfel create in buget sunt acoperite de Ministerul Finantelor prin cresterea impozitelor si taxelor deja existente sau prin inventarea altora noi. Rezultatul? Inflatia va fi, probabil, la sfarsitul anului de 14%, dar populatia o va duce mai greu decat in urma cu trei ani, cand nivelul ei era dublu. Pentru ca ceea ce romanul a castigat in calitate de consumator a pierdut cu varf si indesat in calitate de contribuabil. Formele de manifestare a "drogatilor" din economie au devenit deosebit de ingrijoratoare in 2003. Daca pana nu de mult intreprinderile cu pierderi nu-si achitau facturile pentru a putea plati salariile, anul acesta au folosit arieratele pentru a spori salariile. Fenomenul a luat o amploare nebanuita. S-a calculat, de exemplu, ca, daca de la CFR vor fi disponibilizate 17.000 de persoane si nu se va da nici prima de Craciun, tot nu se va putea recupera pana la sfarsitul anului paguba produsa de cresterea salariilor pe seama sporirii arieratelor. Negocierile dintre oficialii romani si reprezentantii FMI au fost anul acesta mai clare ca oricand, nu pentru ca intreprinderile care merg bine si-au recompensat salariatii, ci pentru ca intreprinderile care merg prost baga mana in buzunarul altora pentru a trai mai bine. Nici in Romania, nici in Bulgaria, semnalele negative transmise in ultima vreme economiei nu vin de la deficitele fiscale, care se vad in buget, ci de la cele cvasifiscale, care nu se vad decat atunci cand se da presul la o parte. Reducerea lor se poate realiza numai prin privatizarea sau lichidarea intreprinderilor care le produc. A dovedit-o si experienta de anul trecut a guvernului Nastase. Masurile luate de executiv in 2002 au dus la scaderea cu aproape doua procente a arieratelor in raport cu anul precedent. Daca si in 2003 arieratele ar fi cunoscut o reducere cat de mica, guvernul nu ar mai fi avut probleme atat de mari in negocierile cu FMI. Deficitul bugetar putea fi sporit. PSD ar fi avut bani sa cumpere voturi si nu l-ar fi durut capul in alegerile din 2004. Dar, dintr-o greseala inexplicabila, social-democratii au declansat campania electorala prea devreme. Capacul pe care guvernul l-a pus anul trecut pe oala in care fierbeau in suc propriu intreprinderile cu pierderi a fost luat inca de la inceputul lui 2003, fapt ce a facilitat producerea unor pierderi care tind sa rupa echilibrele din economie. Guvernul Nastase are totusi posibilitatea sa evite derapajele periculoase. Conditia este sa ia urgent masurile care se impun, chiar cu riscul de a-i nemultumi pe aceia din PSD care mai cred ca in actualele structuri de productie se pot realiza performante economice si sociale. In caz contrar, anul electoral 2004 ar putea aduce mari surprize.

Societate

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite