Consumatorul, victimă sigură

Privatizarea regiilor de electricitate şi gaze nu a dus şi la îmbunătăţirea serviciilor către populaţie, chiar dacă tarifele au crescut simţitor Penele de curent din ultima vreme

Privatizarea regiilor de electricitate şi gaze nu a dus şi la îmbunătăţirea serviciilor către populaţie, chiar dacă tarifele au crescut simţitor

Penele de curent din ultima vreme arată că situaţia a scăpat de sub controlul autorităţilor responsabile. Din păcate, victima este consumatorul român de rând, indiferent că acesta cumpără energie de la o companie de stat sau de la una privată.

Statul a privatizat cea mai mare parte din distribuţia de electricitate, în speranţa că vom avea parte de servicii mai bune. Din păcate, rezultatele întârzie să apară, iar oamenii sunt nevoiţi să plătească o energie tot mai scumpă, furnizată în condiţii la fel de proaste.

Situaţia este valabilă şi în sectorul gazelor naturale, unde statul a vândut integral sistemul de distribuţie către grupul german E.ON şi cel francez Gaz de France.

La mai bine de doi ani de la privatizarea a patru din cele opt companii de distribuţie şi furnizare a electricităţii, oamenii încă nu simt că beneficiază de avantajele marilor investitori străini. Pene de curent în plină zi, aparatură electrocasnică arsă, aroganţă şi aglomeraţie la ghişee şi, în general, servicii proaste. Preţul la curent rămâne însă în topul european.

Hibele sistemului de alimentare cu electricitate s-au văzut, ca niciodată, parcă, în acest an, datorită temperaturilor, fie prea ridicate, fie scăzute. Dacă în această vară consumul din ţară şi mai ales din Bucureşti a fost dat peste cap de aparatele de aer condiţionat, zilele trecute, chiar de Crăciun, zeci de mii de oameni au trebuit să îndure frigul şi întunericul.

Aceasta nu numai în Bucureşti, unde distribuitor mai este, deocamdată, compania de stat Electrica Muntenia Sud, ci şi în alte zone din ţară, precum Moldova, unde distribuţia este privată.

Probleme sunt aşteptate şi de revelion. Pentru a le preîntâmpina, Electrica spune că va instala posturi de transformare în zonele în care se aşteaptă o creştere apreciabilă a consumului, va intensifica controalele pentru identificarea furturilor de energie şi va asigura ture suplimentare de intervenţie în caz de avarii.

Reţea depăşită, investiţii pe sponci

Privatizate pe sume derizorii, noii proprietari ai companiilor de distribuţie se apără spunând că reţeaua este extrem de veche, iar investiţiile nu pot fi făcute peste noapte. În Italia, de exemplu, durata anuală a întreruperilor cu electricitate pe cap de consumator era, în anul 2000, de circa două ore şi jumătate. Grupului Enel i-au fost necesari şapte ani pentru a aduce acest indicator la sub 40 de minute.

În România anului 2007, timpul total este, potrivit estimărilor făcute de grupul italian, de aproape patru ore, în medie, pe consumator. Italienii de la Enel spun că le sunt necesari încă cinci ani de-acum încolo pentru a aduce reţeaua din Banat şi Dobrogea la standarde "apropiate" celor europene.

Pe de altă parte, volumul investiţiilor rămâne redus faţă de necesarul uriaş de modernizări. Enel a investit la Banat şi Dobrogea 85 milioane de euro, din aprilie 2005 până la sfârşitul lui 2006.

Profitul net, în schimb, a fost, în perioada amintită, de 114,2 milioane de euro, recuperându-şi, astfel, preţul plătit pentru cumpărarea celor două societăţi, de 77,2 milioane de euro. Mai mult, investiţiile anunţate pentru următorii 10-15 ani sunt de un miliard de euro, ceea ce înseamnă cel mult 50 milioane de euro pe companie, anual.

Nicio responsabilitate

Dacă privaţii nu au niciun interes să facă investiţii nerentabile, societatea de stat Electrica s-a arătat dispusă să investească peste plafonul maxim pe care şi-l poate recupera prin tarife. Rămâne însă pus la îndoială modul în care sunt cheltuiţi banii publici. Cehii de la CEZ, proprietarii Electrica Oltenia, spun că până în 2005, când au preluat compania, investiţiile se făceau după cum bătea vântul.

Pe de altă parte, nici autorităţile de stat nu urmăresc modul în care noii proprietari îşi îndeplinesc sarcinile asumate la privatizare.

Între timp, oraşele se dezvoltă, veniturile populaţiei cresc, oamenii încep să îşi doteze casele cu tot mai multe aparate electrocasnice - aere condiţionate, două-trei televizoare - iar reţeaua nu mai face faţă consumului tot mai ridicat.

Electrica pasează responsabilitatea pe consumatori şi pe primărie, primăria pe societăţile de distribuţie, acuzându-le că nu fac investiţiile necesare, deşi, la rândul lor, au sarcina de a elabora necesarul de extindere a reţelelor şi de a aloca fonduri în acest sens.

Autorităţile, impasibile la sesizări

Starea proastă a reţelelor electrice şi suprasolicitarea acestora, semnalate în nenumărate rânduri de ziarul "Adevărul", nu sensibilizează nicidecum autorităţile. Penele de curent au devenit deja o obişnuinţă pentru mulţi locuitori ai Capitalei sau din zonele învecinate. Problemele pot fi chiar mai grave. O avarie recentă la reţeaua electrică a făcut ca staţia de tratare a apei potabile de la Roşu să rămână alimentată doar cu sistemul de rezervă, după ce două din cele patru cabluri care alimentează uzina au fost avariate.

Încă din vara acestui an, mai multe străzi din Bucureşti au rămas fără iluminat stradal pe timp de noapte. Şi asta în condiţiile în care, numai anul trecut, bucureştenii au plătit pentru aceste servicii de iluminat public aproape 19 milioane de euro. Peste toate acestea, spectacolul iluminatului de sărbători din buricul Capitalei vine ca o bătaie de joc pentru cei care îşi rup gâtul pe străduţele întunecate dintre blocuri. (S. Ghica)

Ce fac responsabilii de serviciu?

Deşi există autorităţi naţionale care ar trebui să vegheze la respectarea drepturilor consumatorilor şi la monitorizarea investiţiilor făcute de cumpărători în urma contractelor de privatizare, rezultatele practice ale activităţii acestor instituţii sunt modeste.

De-a lungul anilor, puţine au fost cazurile când Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a aplicat amenzi pentru întreruperea sistematică a curentului electric pentru consumatorii casnici. Instituţia numără 760 de angajaţi plătiţi din buzunarul public.

Şi Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), potrivit statutului, ar trebui să monitorizeze felul în care se respectă prevederile contractelor de privatizare. Din raportul de activitate al AVAS pe 2006 rezultă că, în primele 11 luni ale anului, instituţia a realizat venituri totale în sumă de 8.504.915 mii de lei (echivalentul a 2.482.389.597 de euro). Despre verificările făcute de această instituţie nu am găsit însă nimic.

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) stabileşte reglementări obligatorii pentru operatorii economici din sectorul energetic şi acordă, modifică sau retrage autorizaţiile şi licenţele firmelor din domeniu. Instituţia are 300 de angajaţi şi este susţinută din bani publici. (Daniela Şerb)