Construcţiile şi producţia de mase plastice, domenii de viitor pentru IMM

Ele generează şi peste jumătate din locurile de muncă la nivel naţional. şi totuşi, aproximativ 75% din IMM-urile autohtone îşi asigură dezvoltarea prin autofinanţare, modalitate ale cărei

Ele generează şi peste jumătate din locurile de muncă la nivel naţional. şi totuşi, aproximativ 75% din IMM-urile autohtone îşi asigură dezvoltarea prin autofinanţare, modalitate ale cărei limitări sunt evidente.
În aceste condiţii, Aureliu Ilin, director Analiză Credite în cadrul BRD, spune că "activitatea de creditare este cheia creşterii întreprinderilor autohtone". Concomitent, el identifică şi principalele oportunităţi pentru firmele româneşti pe piaţa Uniunii. Industria chimică, industria maşinilor electrice şi a echipamentelor, dar şi domeniul editorial, al industriei alimentare şi al construcţiilor civile şi industriale sunt tot atâtea sectoare în care firmele româneşti ar putea performa. Mai ales în condiţiile în care, odată cu aderarea, vin şi fondurile structurale. Teoretic, IMM-urile româneşti vor mai avea loc şi în domeniile care presupun inovaţii, însă aici cercetarea instituţionalizată este esenţială şi scumpă deopotrivă. Concurenţa acerbă de pe piaţa unică, spune Ilin, îi va determina pe micii investitori să se asocieze şi să se gândească la produse prin care să se individualizeze puternic în raport cu ceilalţi actori de pe piaţă.
De ce să te încăpăţânezi să deschizi o afacere în România?
Consumatori indulgenţi şi perspectiva unui profit peste media europeană sunt principalele argumente pentru demararea unei afaceri în România. Dragoş Cabat, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiari - CFA Romania, spune că investitorii sunt tentaţi de mediul de business autohton şi pentru că există multiple oportunităţi de afaceri. Standardele mai relaxate, o competiţie mai mică decât cea din Uniunea Europeană, precum şi un potenţial antreprenorial ridicat sunt alte motive pentru care un patron este tentat să investească în România.
Cabat numeşte însă şi marile probleme ale unui început de afacere. Până şi în Statele Unite peste 80% din start-upuri dau faliment în primii ani de la înfiinţare, însă, în România, rata de succes este chiar şi mai mică. Mai mult, o afacere aflată în faza de proiect îşi găseşte cu greu finanţare, obţinerea unui credit bancar fiind condiţionată, de cele mai multe ori, de prezentarea unor garanţii pe care cei mai mulţi mici investitori nu le au.
Sunt însă şi veşti bune de pe piaţa bancară. Chiar în cursul zilei de ieri, o mare instituţie financiară anunţa că întreprinderile mici şi mijlocii vor putea contracta credite fără garanţii materiale.
Minusurile ideii de a iniţia o nouă afacere în România nu se opresc însă aici. Dragoş Cabat mai vorbeşte de volumul uriaş de muncă pe care îl presupune ridicarea unui business din temelii. Radu Georgescu, preşedintele GeCad şi cel care a vândut către Microsoft antivirusul Rav, întăreşte această idee: "Dimineaţa - student, după-amiaza - la job şi noaptea munceşti pentru propriul business, deci muncă 20 de ore pe zi"…

O nouă afacere se finanţează mai uşor decât acum cinci ani
Dobânzile medii la credite erau de 45% şi de 26% la depozite, în anul 2001, faţă de 13,8% la credite şi de 4,94% la depozite în 2006. În structura totală a creditelor, cele pe termen lung reprezentau 7% în 2001, faţă de 19% în 2006. În schimb, salariul mediu net de 116 de euro în anul 2001 versus 238 euro în anul 2006.