Constanţa: Limba română, ciopârţită pe mess

Constanţa: Limba română, ciopârţită pe mess

„Sal cf? Bn, aks. U? Shi io! Omg, fta, sa’ tzi zic unde am fost! Moment! Brb!“ Nu este un cod secret, ci doar o modalitate de comunicare. Pe messenger.

Din ce în ce mai mulţi adolescenţi au devenit utilizatori ai acestor coduri, pentru că sunt devoratori de messenger. Îşi petrec  cea mai mare parte din zi în faţa calculatorului, „mess-ul“ devenind principalul canal de comunicare. Au în „lista de mess“ cât mai mulţi prieteni, iar dacă nu-i au, fac rost datorită „schimbului de liste“. Pe mess bârfesc, pe mess se îndrăgostesc, pe mess suferă sau se ceartă.

Prescurtări de messenger

Dar ca să poţi comunica eficient şi să intri în comunitate trebuie să cunoşti codurile. Dacă scrii corect în limba română nu faci parte din marea gaşcă.  Prescurtări precum pls (please), omg (Oh, My God), brb (be right back), dnd (do not disturb), cp (cu plăcere), npc (n-ai pentru ce), nush (nu ştiu), lma (La mulţi ani!), sal (salut), cmz (ce mai zici), ms (merci), sts (status), av (avatar), lic (liceu), scz (scuze), fta (fată), bah (bă) sunt obligatoriu de cunoscut. Nu se mai trimit mesaje de dragoste scrise cu stiloul pe hârtie roz parfumată. Un simplu „t iub“ pe messenger este suficient. Eşti online sau offline, după pofta inimii, dacă vrei treci pe invisible, iar dacă te stresează cineva din listă îi dai ignore. „În cazul în care te enervează cineva, îi dai delete, apoi ignore, fără prea multe explicaţii. Nouă ne place pentru că aşa comunicăm uşor şi nici nu ne dăm seama când trece timpul atunci când stăm pe mess“, spune Andrei, un adolescent de 16 ani.

„Ne înţelegem doar între noi“

Mai mult de-atât, formulele utilizate pe messenger sunt folosite de tineri şi în vorbirea curentă. „Folosim formulele astea ca să scriem mai repede şi să ne înţelegem doar între noi, fără să ştie şi alţii ce vorbim. Sunt coduri pe care cei de vârsta noastră le cunosc şi le folosesc“, spune Aura, o elevă de 17 ani.

Cadrele didactice recunosc că această preocupare a elevilor poate avea efecte negative. Profesorii de română îşi manifestă îngrijorarea şi spun că fac tot ce le stă în putinţă pentru ca tendinţa să nu se extindă. Ei spun că, deocamdată, elevii nu folosesc astfel de formule şi în lucrările scrise. „Noi avem o preocupare permanentă cu privire la formarea aspectului normat al limbii române. Din experienţa mea, nu aş putea spune că este o problemă îngrijorătoare. Elevii nu sunt deocamdată tentaţi să folosească şi în lucrările scrise astfel de formule“, a declarat Claudia Enculescu, profesor de limba şi literatura română.

În schimb, psihologii spun că utilizarea acestor coduri poate avea consecinţe negative. „Ei vor să blocheze accesul celorlalţi la lumea lor, fie că este vorba despre părinţi, fie că este vorba despre profesori. Ei folosesc aceste coduri în interiorul grupului din care fac parte. Problema este că, securizându-şi atât de bine grupul, le va fi destul de greu să se adapteze ulterior la grupul mare. Dar, sigur, folosirea acestor formule le aduce confort într-o anumită situaţie“, a explicat psihologul Iulia Buzan.