Constanţa: Artiştii populari dansează pe bani puţini

Pe timpul verii, la spectacolele pentru turiştii străini nu primesc bonusuri. Tradiţiile româneşti sunt tot mai puţin urmate, iar tinerii sunt dezinteresaţi de obiceiuri

Păstrarea tradiţiilor se face cu tot mai mare greutate în condiţiile în care şi finanţarea lasă de dorit. În anii trecuţi, ansamblul „Plaiuri Dobrogene“, care aparţine de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Constanţa, era la mare căutare pentru a promova obiceiurile autohtone peste graniţă. De doi ani însă, nu a mai avut niciun turneu internaţional cu excepţia Bulgariei, dar şi acolo se ajunge destul de rar.

„Plaiuri dobrogene“ a luat naştere în anii ’90, din transformarea ansamblului „Brâuleţul“, care făcuse istorie de la înfiinţare, în anii ’60. Pe vremuri, participarea la festivaluri din China, Africa Centrală, Iugoslavia, Italia, Turcia, Franţa era chiar o mândrie pentru cei care reuşeau să plece în afară. Acum, toate spectacolele se ţin pe plan local, în staţiuni pe timpul verii sau în sate, în funcţie de programări.

Nunţile, barca de salvare

Ansamblul „Plaiuri Dobrogene“ este format din nouă instrumentişti, doi solişti vocali, şapte perechi de dans, un sunetist, un regizor de scenă şi un maestru coregraf. Cei tineri sunt absolvenţi de facultăţi cu profil divers: Drept sau ASE, dar nu şi-au găsit o slujbă pe măsură. Acum, când criza financiară a dat peste cap activitatea oricărui agent economic, şansele s-au micşorat.

„Nu prea mai vrea nimeni“

Câştigă de la Consiliul Judeţean Constanţa (CJC) între 600 şi 800 de lei pe lună, dar au o carte de muncă. Asta îi ţine pe loc, dar şi faptul că uneori mai au noroc să joace şi la câte o nuntă la sfârşit de săptămână. „Tinerii nu mai stau. După ’90, a scăzut interesul şi nu prea mai vrea nimeni“, spune maestrul coregraf Mihai Vasile. De ceva timp, primarii din judeţ au început să înfiinţeze propriile ansambluri, care, de cele mai multe ori, sunt formate din elevi. Asta înseamnă cheltuială mai puţină.

Spectacole populare estivale

Turiştii străini care vin la bordul navelor de croazieră nu îi vor mai vedea pe dansatorii populari la acostarea în port. Ospitalitatea românilor o vor vedea la cramele unde servesc masa sau la Cazinoul din staţiunea Mamaia. Oaspeţii din străinătate sunt şi cei mai interesaţi spectatori.

La oraş, reprezentanţiile nu mai au acelaşi succes, iar la ţară, trebuie organizate când ţăranii nu sunt ocupaţi cu muncile agricole, altfel sala rămâne goală. „Este nevoie de un ansamblu de folclor la Constanţa pentru că este o zonă turistică şi trebuie să arătăm obiceiurile şi tradiţiile populare. Dar trebuie să existe ceva de calitate“, mai consideră Mihai Vasile.