Consolidarea clădirilor cu risc seismic, şi fără acordul proprietarilor

Dacă nu poate plăti contravaloarea lucrărilor, proprietarul va fi despăgubit, la cerere, cu valoarea casei şi i se va asigura calitatea de chiriaş Autorităţile par să fi rezolvat

Dacă nu poate plăti contravaloarea lucrărilor, proprietarul va fi despăgubit, la cerere, cu valoarea casei şi i se va asigura calitatea de chiriaş

Autorităţile par să fi rezolvat momentan problema acelor clădiri cu risc seismic ridicat, ale căror lucrări de consolidare nu pot începe în lipsa acordului proprietarilor. Primăriile vor avea mână liberă în ceea ce priveşte demararea tuturor acestor lucrări, dar vor putea fi şi sancţionate dacă nu îşi fac treaba. Noua lege prevede sancţiuni de până la 15.000 de lei, inclusiv în cazul acelor primării care nu aplică pe clădirile cu risc seismic ridicat bulinele roşii de avertizare.

Potrivit modificărilor aduse Ordonanţei 20, primăriile vor putea interveni şi fără acordul proprietarilor pentru expertizarea, proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat. Dacă nu respectă aceste noi prevederi, autorităţile locale vor fi amendate cu sume cuprinse între 500 lei şi 15.000 lei.

Procedură preşedinţială, în caz de refuz

"Cred că introducerea acestor sancţiuni este benefică, pentru că aceste clădiri prezintă riscuri nu doar pentru proprietari, ci sunt o problemă publică, de care suntem responsabili", a declarat, ieri, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor, Laszlo Borbely.

Legea, în noua sa formă, permite totodată autorităţilor locale să acţioneze prin procedură preşedinţială ori de câte ori proprietarii nu le permit intrarea în locuinţă în vederea efectuării lucrărilor necesare. Angajaţii primăriei au astfel dreptul legal de a evacua locatarii pe timpul desfăşurării lucrărilor de consolidare a construcţiilor în cauză. În situaţiile în care proprietarii nu vor putea rambursa costurile lucrărilor de consolidare, autorităţile locale vor putea să acorde proprietarului - la cererea acestuia - despăgubiri, egale cu valoarea casei, asigurându-i, totodată, calitatea de chiriaş în spaţiul respectiv.

Neimplicarea primăriilor, amendată cu până la 15.000 lei

Spre deosebire de situaţia de până acum, cei care nu respectă prevederile noii legi vor risca şi sancţiuni dure. Autorităţile locale, spre exemplu, pot fi amendate cu sume de până la 15.000 lei dacă nu aplică pe clădiri bulinele roşii de avertizare. Primăriile vor primi aceeaşi sancţiune şi în cazul în care nu inventariază, proiectează şi execută lucrările de consolidare, în termen de maximum doi ani de la notificarea încadrării în clasa I de risc seismic.

Primarii de sector, în culpă

Întrucât până în acest moment niciunei clădiri din Bucureşti nu i s-a aplicat bulina roşie, Borbely a spus că va apela la primarii de sector, astfel încât procedura să fie urgentată.

"Din păcate, în Bucureşti nu a fost aplicată nicio bulină roşie până la expirarea termenului (n.r. - jumătatea lunii mai). Am trimis din nou atenţionare către primăriile de sector şi, din ultimele informaţii, în ultimele zile au fost notificate 250 de clădiri din cele cele 354 aflate în categoria cu risc seismic I, fapt care arată că aceia de la sectoare încep să se mişte", a precizat ministrul.

Pe vremea când era ministru delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului, Borbely a anunţat că Primăria Capitalei va aplica bulinele roşii pe blocurile cu risc seismic ridicat din Bucureşti în termen de 60 de zile, iar acest sistem de marcare a clădirilor va fi extins la nivel naţional.

Deşi stabilit printr-un ordin al Ministerului Administraţiei, termenul nu a fost respectat de autorităţile locale. Plăcuţele de avertizate vor avea un diametru de 60 de centimetri şi vor transmite mesajul "Clădire expertizată tehnic, încadrată în clasa I de risc seismic".

Locuinţe temporare pentru evacuaţi

Ministrul Laszlo Borbely (foto) spune că locatarii imobilelor vor putea rămâne în propriile locuinţe pe perioada executării lucrărilor de consolidare. Dacă acest lucru nu va fi însă posibil, primăriile va trebui să le pună la dispoziţie nişte locuinţe temporare. Borbely a exemplificat în acest sens cele două blocuri-turn din Bucureşti care, după ce vor fi finalizate, vor fi predate Primăriei Bucureşti.

125 de clădiri, încadrate în clasa I de risc

Din cele 354 de clădiri din Bucureşti expertizate cu risc seismic ridicat, 125 prezintă risc maxim. "Niciuna dintre ele nu are bulină roşie de avertizare", a atras atenţia ministrul Borbely. Reintroducerea sistemului de aplicare a bulinelor roşii de avertizare a fost solicitată, la începutul acestui an, şi de premierul Călin Popescu Tăriceanu (foto).

450.000 de locuinţe ieftine, pe 1.200 hectare de teren

Statul intenţionează să contruiască în următorii ani aproximativ 450.000 de apartamente, pe o suprafaţă de 1.200 hectare de teren, pusă la dispoziţie de autorităţile locale. "Am iniţiat, recent, un program pentru construirea de locuinţe convenabile şi am decis că e în puterea autorităţilor centrale să realizeze parteneriate cu primăriile, pentru a asigura terenuri şi unele facilităţi pentru anumite segmente sociale vitregite. Am identificat 1.200 hectare în toată ţara, pe care, după unele consultări pe care le-am avut cu colegii mei, ar putea fi construite circa 450.000 de apartamente în clădiri cu o structură de parter şi trei niveluri", a precizat ministrul Borbely. Acesta a adăugat că numărul apartamentelor ar putea varia, deoarece nu vor fi construite clădiri doar pe această structură de P+3, ci şi blocuri şi locuinţe individuale. Potrivit demnitarului, locuinţele vor fi destinate în mare parte cumpărării prin credit ipotecar, dar şi închirierii, iar proiectele vor fi realizate de Agenţia Naţională pentru Locuinţe, dar şi prin parteneriate cu dezvoltatori privaţi. Lucrările vor fi contractate doar în urma licitaţiilor, iar construcţia primelor clădiri ar putea începe în acest an. Singura localitate în care nu a fost identificat niciun teren disponibil pentru acest program a fost, potrivit lui Borbely, Capitala, deşi a trimis solicitări mai multor instituţii. Acestea fie nu au răspuns, fie au invocat o serie de revendicări asupra terenurilor pe care le deţin.