Conductele subterane, cadou pentru Apa Nova

Consiliul General pregăteşte transferul reţelelor realizate din bani publici companiei concesionare de apă şi canalizare din Bucureşti. Comisiile Consiliului General al Municipiului

Consiliul General pregăteşte transferul reţelelor realizate din bani publici companiei concesionare de apă şi canalizare din Bucureşti.

Comisiile Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) lucrează în mare secret la un proiect de hotărâre prin care Apa Nova urmează să primească în exploatare şi întreţinere reţele publice de alimentare cu apă şi canalizare. Iniţiativa îi nemulţumeşte pe unii primari de sector care au făcut extinderi de reţele edilitare cu bani din bugetul propriu. Investiţiile lor trec acum la Apa Nova, una dintre cele mai reclamate regii furnizoare de utilităţi din Capitală.

Pierzi, câştigi, negustor te numeşti. Proverbul se potriveşte ca o mănuşă firmei Apa Nova, în special în relaţia cu Primăria Capitalei. În timp ce concesionarul are numai de câştigat, municipalitatea trebuie să înghită erorile unui contract început în mandatul lui Viorel Lis şi finalizat în mandatul lui Traian Băsescu. Printre erorile favorabile regiei Apa Nova se numără şi procedura foarte anevoioasă de a fi amendată pentru serviciile neîndeplinite.

Clauza 20.2 din Contractul de Concesiune este net favorabilă Apa Nova şi arată că, "în eventualitatea în care există fonduri publice disponibile în vederea investiţiilor în sistem, concedentul (municipalitatea - n.r.) poate face orice investiţii pe care le va transfera concesionarului (Apa Nova - n.r.) drept un bun de proprietate publică". Aşa că toate reţelele de apă şi canal care au fost făcute de primarii de sector ajung automat în curtea Apa Nova.

"Apa Nova spune că prin contract trebuie să facă extinderi numai în zonele care au asfalt. Străzile de pământ au rămas în grija sectoarelor. Trebuia să le asfaltăm şi am început cu extinderea reţelelor", spune primarul sectorului 2, Neculai Onţanu.

Efort Apa Nova: 30 km de reţele, în şase ani

Potrivit rapoartelor Agenţiei de Reglementare a Nivelelor de Servicii Apă şi Canal Bucureşti (ARBAC), în primii şase ani de concesiune, Apa Nova a extins mult prea puţine reţele din cât se angajase prin Contractul de Concesiune. Doar 31,34 km de reţele de apă, dintr-un total de 286 km.

Primăriile de sector au extins, din fonduri bugetare, 40,9 km de reţele de apă. Aceleaşi surse arată că şi la canalizare sectoarele au un randament mai bun decât Apa Nova. Tot în primii şase ani de concesiune, compania a realizat doar 23,68 km de canalizare, adică 7,3% din reţea, în timp ce sectoarele au acoperit cu bani de la buget 41,2 km de canalizare.

ARBAC cere reducere de tarif

Trecerea acestor reţele în concesiunea Apa Nova ar trebui să aibă şi o parte pozitivă pentru populaţie. "ARBAC a promovat şi CGMB a aprobat Hotărârea nr. 256/2006, pentru o ajustare tarifară negativă (reducere de tarif - n.r.), corespunzătoare compensării clienţilor pentru reducerea cheltuielilor concesionarului, având în vedere investiţiile realizate de către PMB şi primăriile de sector în aria de responsabilitate a Apa Nova.

Din nefericire, ARBAC nu a primit baza de date necesară aplicării hotărârii, nefiind respectate până în prezent prevederile HCGMB 256/2006 în acest sens", a declarat directorul adjunct al ARBAC, Radu Dumitrescu. La rândul lor, primarii de sector susţin că Apa Nova beneficia de pe urma acestor reţele făcute de sectoare, pentru că încasa bani pentru serviciile de apă şi canal.

"Motivarea specialiştilor este că reţelele trebuie trecute în concesiunea Apa Nova pentru a beneficia de întreţinere, pentru că sectoarele sau Primăria Capitalei nu au aceste atribuţii", susţine consilierul general Victor Adâr.

Cert este că Apa Nova beneficiază şi acum de aceste reţele, însă nu se poate ocupa de întreţinerea lor pentru că nu fac parte din Contractul de Concesiune. Oricum ar fi întoarsă problema reţelelor, furnizorul serviciilor de apă şi canalizare iese în câştig, şi asta pentru că la momentul concesiunii şi-a negociat la sânge contractul.