Concesionarea, o şansă pentru salvarea clădirilor de patrimoniu din Iaşi

Sute de monumente istorice din Iaşi zac de ani buni în paragină. Trecerea timpului şi-a pus amprenta pe multe dintre clădiri, acestea necesitând lucrări complexe de renovare. În lipsa banilor

Sute de monumente istorice din Iaşi zac de ani buni în paragină. Trecerea timpului şi-a pus amprenta pe multe dintre clădiri, acestea necesitând lucrări complexe de renovare. În lipsa banilor de la guvern, şefii culturii ieşene aşteaptă regulamentele de aplicare a legii privind concesionarea clădirilor de patrimoniu, pentru a reuşi să salveze măcar câteva din monumente. După Bucureşti, judeţul Iaşi este al doilea în ţară ca număr al monumentelor istorice şi siturilor arheologice. "Judeţul nostru numără aproximativ 1.600 de repere pe lista monumentelor", spune Vasile Munteanu, şeful Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Iaşi. Este vorba atât de instituţii, de locuinţe private, cât şi de vestitele conace boiereşti, transformate în timpul regimului comunist în sedii pentru CAP-uri şi IAS-uri. Fiecare guvern a promis şefilor Iaşiului bani pentru restaurarea clădirilor importante, însă fondurile au venit cu ţârâita. Dovadă, Muzeul Vasile Pogor care, după 16 ani de restaurări, a fost recent redeschis. "Au fost însă perioade în care a trebuit să oprim lucrările, din lipsă de fonduri", declară Lucian Vasiliu, şeful Muzeului Literaturii Române.
Edilii, "martori tăcuţi" ai degradării
După ani buni de memorii din partea autorităţilor, alte două clădiri-simbol ale Iaşiului, Palatul Culturii şi Teatrul Naţional, au fost prinse abia anul acesta într-un proiect amplu de renovare, cu fonduri de la Banca Mondială. "În lipsa banilor, suntem martorii muţi ai degradării. Aşteptăm regulamentele legii privind concesionarea clădirilor de patrimoniu", mai spune Vasile Munteanu.