Compromisul cu Ungaria ne este favorabil

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a retrimis astăzi în plen, cu 17 voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 2 abţineri ordonanţa de urgenţă pentru ratificarea Acordului româno-ungar

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a retrimis astăzi în plen, cu 17 voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 2 abţineri ordonanţa de urgenţă pentru ratificarea Acordului româno-ungar privind înfiinţarea Fundaţiei Publice "Gojdu".
Comisia juridică a aprobat şi un amendament prin care se stipulează completarea Acordului cu o declaraţie interpretativă unilaterală, în care se arată că ratificarea documentului nu aduce nicio atingere drepturilor Fundaţiei Gojdu de la Sibiu, în calitatea sa de succesor testamentar al avocatului român Emanoil Gojdu. La lucrările comisiei au fost prezenţi şi reprezentanţii eclesiastici ai Fundaţiei Gojdu de la Sibiu, episcopul Ioan al Covasnei şi Harghitei, Sofronie, episcopul ortodox al românilor din Ungaria, şi Andrei, arhiepiscop de Alba-Iulia. Reprezentanţii BOR au susţinut poziţia iniţială a acesteia şi anume că Acordul va uzurpa drepturile românilor ortodocşi din Ungaria şi Transilvania, cerând comisiei să respingă O.U. privind ratificarea. Ministrul afacerilor externe, Mihai Răzvan Ungureanu, prezent la dezbateri, a susţinut necesitatea ratificării de către parlament a Acordului, afirmând că aceasta reprezintă ocazia unei "implantări româneşti în Budapesta". Ungureanu a susţinut ideea unui compromis în diferendul patrimonial care desparte cele două ţări şi a dat asigurări atât ierarhilor ortodocşi, cât şi deputaţilor că demersurile juridice de recuperare a Curţilor Gojdu, pe care le va întreprinde Fundaţia de la Sibiu, vor fi sprijinite de guvern prin mijloace materiale şi acordarea de consultanţă juridică. La finalul lucrărilor, deşi au calificat votul comisiei drept un "eşec", reprezentanţii bisericii şi-au exprimat speranţa că, în etapele ulterioare, votul Senatului şi promulgarea prezidenţială, se va împiedica ratificarea Acordului. Despre perspectivele Acordului, Adevărul l-a intervievat pe ministrul de externe, Mihai Răzvan Ungureanu.
- Consideraţi o victorie a Ministerului de Externe retrimiterea în plen a ordonanţei de urgenţă?
- Membrii comisiei s-au pronunţat în favoarea textului Acordului, completându-l cu o declaraţie interpretativă. Formula aduce un plus de claritate şi reprezintă o dovadă de lectură atentă şi o hotărâre înţeleaptă din punct de vedere politic. Sper să fiu prezent în plen pentru a susţine Acordul şi înţelegerea faptului că înfiinţarea Fundaţiei româno-maghiare este o dovadă a parteneriatului dintre cele două ţări.
- Este posibilă ajungerea la un consens între Biserică şi guvern în ceea ce priveşte Acordul?
- Ceea ce pare o diferenţă de opinii este o confuzie pe care am încercat să o risipim în câteva rânduri. Între guvern şi BOR există comunicare. Aceasta este premisa de la care pornim în încercarea noastră, sper reuşită, de a risipi echivocul care a pornit de la premisa falsă potrivit căreia Acordul ar urma să obstrucţioneze orice altă încercare de obţinere a patrimoniului Gojdu pe cale legală. Fundaţia de la Sibiu are calitate procesuală, ea poate deschide orice proces. De fapt, a şi făcut-o în anul 2000, dar fără rezultat. Nouă nu ne rămâne decât să o sprijinim. În declaraţia interpretativă se arată că Acordul din 2005 nu anulează Tratatul din 1937 dintre cele două state, în care se reglementează situaţia patrimoniului Gojdu, în sensul retrocedării către România. Sper că argumentele noastre vor convinge.
- În cazul în care Acordul nu va fi ratificat, o să iniţiaţi proceduri de renegociere a textului cu partenerii maghiari?
- Vom vedea, deocamdată eforturile noastre sunt îndreptate în sensul ratificării. Credem în justeţea logică, morală, istorică şi politică a argumentaţiei. Sper să nu mă înşel, pun bază pe maturitatea politică şi judecata obiectivă, pe care sunt în drept să le pretind distinşilor membri ai parlamentului. Prin Acord, dorim să repetăm proiecte de succes care funcţionează astăzi între state ca Germania şi Franţa sau Germania şi Polonia, ţări a căror istorie a fost marcată de conflicte. Aceasta va adăuga moderaţie la chestiunea Gojdu şi sper ca votul parlamentar să ţină cont de el.
- Se putea obţine mai mult la negocieri, din partea Ungariei?
- Cred că am obţinut mult. Din tot ceea ce ne-am propus am reuşit să obţinem un compromis care ne este mai mult decât favorabil. şi partea maghiară contribuie, plătind la paritate cu guvernul român, răscumpărarea clădirilor de la actualul proprietar al Curţilor Gojdu. Negocierile au durat luni bune. Maghiarii au avut obiecţii foarte mari la început, dar s-a înţeles nu numai necesitatea istorică, dar şi obligaţia pe care o avem pentru cei care ne succed.