Comori descoperite sub Centrul Istoric al Capitalei

Siturile arheologice scoase la lumină, la sfârşitul săptămânii trecute, în zona care urma să fie reabilitată arată adevărata vatră a Bucureştilor După numai 70 de centimetri de

Siturile arheologice scoase la lumină, la sfârşitul săptămânii trecute, în zona care urma să fie reabilitată arată adevărata vatră a Bucureştilor

După numai 70 de centimetri de săpături, firma care se ocupă de lucrările din Centrul Istoric a găsit primele vestigii arheologice. Decopertările de pe strada Smârdan au scos la iveală o pivniţă cu două camere, din fosta Curte Domnească, şi un pod din lemn care făcea legătura cu Hanul Şerban Vodă. Arheologii spun că sunt vestigii din secolele 18 şi 19, iar pentru cercetarea şi conservarea lor, pe lângă echipele de muncitori, vor exista şi istorici.

Primul sondaj arheologic din Centrul Istoric s-a făcut în capătul străzii Smârdan, în apropierea Curţii Domneşti. Pavajul stradal descoperit, sub forma unui pod din lemn de stejar, datează din anul 1780, spun arheologii, care au început încă de săptămâna trecută cercetarea zonei. Prima constatare este că străzile de acum 250 de ani erau mai înguste, iar oraşul era cu mai bine de un metru şi jumătate mai jos.

Istoricii ştiau de vestigii, primăria a tăcut

Arheologii şi arhitecţii care lucrează la refacerea Centrului Istoric spun că există un studiu în care sunt trecute mai multe puncte în care pot apărea monumente istorice sau lucrări cu valoare de cultură. "Chiar aici, pe Smârdan, ne mai aşteptăm să găsim vreo trei hanuri, două hoteluri, dar şi biserica şi cimitirul grecilor, iar mai sus, Hanul Şerban Vodă, către care mergea podul descoperit aici", afirmă şeful Secţiei de arheologie de la Muzeul de Istorie al Bucureştiului, Gheorghe Mănucu-Adameşteanu. Istoricii mai spun însă că Primăria Capitalei ştia de cel puţin trei ani că vor avea de-a face cu asemenea vestigii în Centrul Istoric, pentru că există un raport făcut în acest sens de către o firmă specializată, angajată chiar de municipalitate. Nimeni nu s-a arătat însă preocupat de efectul lor asupra lucrărilor de acum începute.

Continuarea săpăturilor, la mâna Ministerului Culturii

Pentru ca vestigiile arheologice să fie descărcate, este nevoie de acordul Comisiei de monumente, din cadrul Ministerului Culturii. După recuperarea dovezilor, vestigiile urmează a fi conservate prin acoperire cu nisip, peste care se va turna asfalt. Dacă Ministerul Culturii consideră că descoperirea arheologică are nevoie de mai multă cercetare, atunci este posibilă chiar sistarea lucrărilor pentru o perioadă de timp, până la lămurirea situaţiei. "Ne aşteptăm şi la asemenea surprize, iar dacă spun specialiştii, vom reface proiectul pe zona respectivă şi vom devia reţelele pe care le introducem", arată directorul firmei de construcţii din Centrul Istoric, Bogdan Mocanu. Alţi specialişti spun însă că municipalitatea poate exploata turistic descoperirea, în sensul că oraşul de sub Centrul Istoric se pretează la o conservare "la vedere".

BERD ne poate opri banii pentru lucrări

Având în vedere valoarea istorică a vestigiilor de sub pământ, un arheolog va însoţi permanent echipele de muncitori. "Există un fond suplimentar, care se numeşte provizion. Dacă este nevoie, din aceşti bani vor fi plătiţi arheologii care vor fi detaşaţi în zonă", declară arhitectul proiectului Centrului Istoric, Cătălin Cazacu. "Noi vom avea câte doi arheologi pe fiecare stradă. Dacă descoperim ceva, unul va rămâne la sit, iar altul va continua cu echipa", adaugă Adameşteanu. Constructorul se teme că, fără o asistenţă arheologică, lucrarea poate fi compromisă. "Nu ne putem juca. Dacă întârziem, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) ne poate spune <> , şi ne opresc banii", este de părere Bogdan Mocanu.

Posibile comori în buricul Capitalei

Arheologii spun că sub actualele construcţii se mai află un oraş. Şi asta pentru că zona Lipscanilor a fost distrusă parţial sau în totalitate, în mai multe rânduri, ori de inundaţiile Dâmboviţei, ori de conflicte, ori de incendii. Cel mai mare, care a cuprins întreg perimetrul în care se lucrează acum, a fost în anul 1847. Din lipsă de soluţii, atunci s-a hotărât acoperirea clădirilor avariate şi nivelarea zonei. Din această cauză, atât primăria, cât şi istoricii se aşteaptă la surprize. Una dintre ele ar putea fi un vestigiu de prin secolul 17, ascuns în zona Lipscani, în apropiere de Rapsodia. În prezent, obiectele din subteran vor fi scoase şi expuse în muzeu. Aşa se va întâmpla şi cu o monedă de pe la sfârşitul anilor 1700, găsită în zona săpăturilor.

Cert este că primarul Videanu vrea ca termenul de 16 luni să nu fie depăşit, în timp ce oraşul din subteran ar putea întârzia lucrările cu câteva luni sau chiar un an, dacă Comisia monumentelor istorice de la Ministerul Culturii decide sistarea săpăturilor. Aşa că ministrul liberal Adrian Iorgulescu şi primarul democrat Adriean Videanu trebuie să îngroape securea războiului dintre cele două partide din Alianţă şi să finalizeze o lucrare pe care o aşteaptă un oraş întreg: Centrul Istoric al Bucureştiului, revitalizat şi fără crăpături şi mirosuri.

Situri arheologice şi pe Autostrada Bucureşti-Braşov

Un alt sit arheologic a fost descoperit la începutul acestei săptămâni şi pe tronsonul doi al Autostrăzii Bucureşti - Braşov, aflat în lucru. Vestigiile au fost localizate în dreptul kilometrului 55. "Ştiam de un sit la kilometrul 54. Am descoperit unul şi la kilometrul 55. Îl vom ocoli şi vom continua lucrarea", a declarat patronul uneia dintre firmele care se ocupă de construcţia autostrăzii, Dorinel Umbrărescu. Pentru conservarea monumentelor arheologice au fost chemaţi specialişti de la muzeul din Prahova.