Comisia Europeana arata cartonasul galben si celor 10 state care urmeaza sa adere la UE in 2004

Polonia, tara cu cele mai multe probleme, Slovenia - cu cele mai putine

In rapoartele de tara, care monitorizeaza cele 10 state (majoritatea - Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia, Lituania - apartinand fostului bloc comunist, celelalte doua fiind Cipru si Malta), a caror aderare la UE e prevazut a avea loc in primavara anului viitor, Comisia Europeana avertizeaza, pe un ton sever, aceste state ca mai e nevoie sa indeplineasca un sir intreg de conditii pentru a-si vedea realizat la timp telul mult visat. Nici unul dintre "cei 10" nu este scutit de reprosuri, nici unul nu e socotit pe deplin pregatit in vederea aderarii. Cel mai prost sta, din acest punct de vedere, Polonia, iar cel mai bine, Slovenia. Fara a nega ca viitoarele tari membre au facut progrese importante pana acum, Raportul enumera 39 de domenii care ridica serioase motive de preocupare, pentru remedierea deficientelor existente fiind nevoie de adoptarea unor masuri "imediate si decisive". In caz contrar, nu se va putea vorbi de dobandirea acquis-ului comunitar, cu alte cuvinte, de armonizarea legislatiei interne cu cea europeana. Deficientele sau intarzierile constatate, de regula aceleasi pentru mai multe state, pot fi regrupate in doua mari categorii: cele care privesc piata interna si cele care vor afecta acordarea de fonduri din partea UE. Concret, este vorba de masurile pentru apararea mediului inconjurator si eficientizarea administratiei publice; de controlul veterinar si fitosanitar; de crearea organismelor de gestionare si control al ajutoarelor pentru agricultura; de modalitatile de pregatire a personalului sanitar, in vederea recunoasterii diplomelor. Criticile cele mai numeroase sunt rezervate Poloniei, care este si cel mai mare si cel mai populat dintre statele aderente, suprafata ei intrecand pe cea a tuturor celorlalte la un loc ("tara mare, probleme mari", a incercat sa explice un expert UE). Daca, de pilda, in urmatoarele sase luni, cate mai raman pana la data aderarii (mai 2004), abatoarele si fabricile de produse lactate poloneze nu vor adopta normele de functionare europene, ele risca sa fie inchise si, in orice caz, produsele lor nu vor putea fi exportate in restul UE. "Nu poate exista nici un compromis, cand e vorba de securitatea agroalimentara: tot ceea ce nu corespunde normelor nu va intra in UE", avertizeaza Bruxellesul. In aceasta privinta, Polonia nu e singura, Ungaria si Slovacia vadind carente similare. Pescuitul este un alt sector, in special al economiei poloneze, care cunoaste importante ramaneri in urma, incepand de la cotele de pescuit si normele de securitate a muncii si terminand cu dimensiunile navoadelor. Alaturi de alte tari est-europene, Polonia risca sa intampine greutati in recunoasterea reciproca a anumitor profesiuni: daca neajunsurile in pregatirea personalului sanitar nu vor fi corijate, medicii ori asistentele poloneze nu vor putea profesa in alte tari ale Uniunii Europene. In fine, dar nu in ultimul rand, intarzierile in crearea unor sisteme adecvate pentru gestionarea fondurilor UE ar putea insemna pierderea unor sume de ordinul miliardelor de euro destinate taranilor polonezi. Ungaria, Cehia si Slovacia nu sunt nici ele scutite de critici intr-o serie de domenii, de la agricultura si pana la siderurgie. Coruptia si controlul frontierelor constituie alte domenii de preocupare pentru Comisia Europeana, in cazul majoritatii fostelor state comuniste. Se cuvine insa a sublinia ca, in ce priveste coruptia, situatia nu e nici pe departe socotita atat de grava ca in cazul Romaniei. Comisia Europeana urmeaza sa adreseze scrisori de avertisment statelor respective, cu precizarea masurilor pe care trebuie sa le adopte pentru inlaturarea carentelor semnalate. Chiar daca aderarea nu mai poate fi pusa sub semnul intrebarii, tarile avertizate risca sa nu beneficieze de anumite ajutoare si subventii comunitare, a caror importanta nu mai trebuie subliniata, in acest sens, Comisia rezervandu-si dreptul de a lua "masuri de salvgardare" pentru protejarea politicilor comunitare. Comentand criticile dure ale Comisiei de la Bruxelles la adresa Poloniei, corespondentul pentru Europa rasariteana al cotidianului londonez Guardian le pune in legatura si cu preferinta manifestata de guvernantii de la Varsovia fata de legaturile cu America lui Bush, in detrimentul celor cu tarile europene importante ca Franta si Germania, precum si cu rezistenta inversunata opusa Constitutiei Europene.