Comisarii Gărzii Financiare vor fi motivaţi suplimentar

În afara stimulentelor de până la trei salarii de bază brute pe care le primesc acum, angajaţii instituţiei ar mai putea încasa, pentru "contribuţii de valoare", şi alte sume în plus

În afara stimulentelor de până la trei salarii de bază brute pe care le primesc acum, angajaţii instituţiei ar mai putea încasa, pentru "contribuţii de valoare", şi alte sume în plus

Cazurile importante de evaziune fiscală descoperite de comisarii Gărzii Financiare înseamnă, în majoritatea cazurilor, şi salarii mai mari pentru angajaţii respectivi. În acest moment, comisarii pot fi motivaţi, teoretic, cu până la trei salarii de bază brute, în fiecare lună. Acestora li se vor putea adăuga, în cazuri deosebite, prin aprobarea şefului Fiscului, şi alte sume de bani suplimentare.

"Pentru contribuţii de valoare la descoperirea unor acte şi/sau fapte de evaziune şi/sau de fraudă fiscală, îmbunătăţirea activităţii Gărzii Financiare, eficientizarea actului de control, perfecţionarea cadrului normativ în aceste domenii, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală poate acorda stimulente peste nivelul prevăzut", se precizează în normele metodologice privind constituirea şi utilizarea fondului de stimulente al instituţiei, aprobate de guvern. Acestea vor intra în vigoare imediat ce vor fi publicate în "Monitorul Oficial".

Fondul de stimulente este egal cu cel de salarii

Fondul de stimulente destinat angajaţilor Gărzii Financiare este alimentat cu 15% din sumele colectate la bugetul statului în urma acţiunilor de control, sub formă de amenzi şi sume confiscate, şi 7% din sumele obţinute prin valorificarea bunurilor confiscate. Cumulate, sumele virate în acest fond sunt aproximativ egale cu fondul de salarii al instituţiei. Comisarul general al Gărzii Financiare, Adrian Cucu, spune că, practic, rar se acordă stimulente de trei salarii, media fiind undeva de 1,5-1,7 salarii, lunar. Stimulentele pot fi acordate atât de preşedintele Agenţiei Naţionale de Administare Fiscală (ANAF), cât şi de comisarul general al Gărzii Financiare.

Decizia poate fi luată de şeful ANAF

În ceea ce priveşte sumele suplimentare, acestea vor putea fi adăugate, teoretic, celor trei salarii, dar doar pentru "lucrări deosebite" (n.r. - cazuri de evaziune fiscală descoperite) şi prin ordin al preşedintelui ANAF.

În cadrul Gărzii Financiare lucrează 1.805 persoane, dintre care 200 de salariaţi la Comisariatul General. Garda Financiară se află în subordinea ANAF, cele două structuri funcţionând în coordonarea Ministerului Economiei şi Finanţelor.

Salarii între 600 lei şi 1.500 lei, în Bucureşti

"Doar teoretic se pot încasa trei salarii, pentru că, practic, niciun comisar de la Garda Financiară Bucureşti nu a încasat atât. Media stimulentelor primite este undeva pe la un salariu, un salariu şi jumătate", au declarat, pentru "Adevărul", surse din Garda Financiară Bucureşti. Potrivit acestora, nu orice angajat al instituţiei poate beneficia de aceste sume în plus. "Stimulentele se încasează în funcţie de sumele colectate în plus de persoana respectivă. Dacă a fost, spre exemplu, în concediu sau bolnav, nu primeşte alţi bani în afara salariului", mai precizează sursele citate. Stimulente primesc însă nu doar angajaţii cu atribuţii de control, ci şi cei din administrativ. În cazul acestora însă, sumele nu pot fi mai mari decât dublul salariului de bază. În Garda Financiară Bucureşti, cel mai mic salariu de bază brut este de 600 de lei, în cazul asistentului, iar cel mare, de respectiv 1.500 de lei - al comisarului-şef. La acestea se adaugă însă stimulentele, în funcţie de activitatea realizată.