Combinaţii periculoase în configuraţia PIB

Agricultura a tras în jos creşterea economică, în timp ce consumul final se menţine ridicat, iar dinamica din sectorul construcţiilor e bazată pe speculaţii . Defalcarea pe domenii de

Agricultura a tras în jos creşterea economică, în timp ce consumul final se menţine ridicat, iar dinamica din sectorul construcţiilor e bazată pe speculaţii .

Defalcarea pe domenii de activitate a structurii Produsului Intern Brut arată, pe de-o parte, scăderi drastice ale contribuţiei sectorului agricol la creşterea PIB şi, de cealaltă parte, ponderea mare a consumului final în utilizarea PIB. Din păcate, s-au adeverit şi temerile analiştilor, potrivit cărora creşterea se bazează mai mult pe construcţii - sector dominat de speculaţii şi aşteptări.

Odată cu detalierea pe sectoare a Produsului Intern Brut (PIB), anunţată la sfârşitul săptămânii trecute, au ieşit la iveală atât veştile bune, cât şi cele mai puţin favorabile privind evoluţia economiei româneşti în primele nouă luni din 2007.

Principala veste bună ar fi aceea că ponderea în PIB a cheltuielilor cu formarea de capital fix creşte constant - ceea ce înseamnă că, proporţional, cresc şi investiţiile în economie. În schimb, ponderea consumului în utilizarea PIB se menţine încă destul de mare (+7,7%), iar în cazul exporturilor, aceasta este negativă (-8,6%), ceea ce denotă că dezechilibrele din economie încă nu au fost corectate.

Mai mult, creşterea bazată pe construcţii este calificată drept "nesănătoasă" de către analiştii financiari, care subliniază că în acest sector domină mai mult speculaţiile, iar materialele vin din import, astfel că deficitul comercial continuă să se adâncească.

Toate aceste statistici (şi combinaţii de date statistice) influenţează într-o anumită măsură deciziile investitorilor, în special pe ale acelora care au un cuvânt de spus în evoluţia cursului de schimb valutar. Conducerea Institutului Naţional de Statistică (INS) s-a ferit să enunţe un mesaj limpede către cei care stau cu ochii pe cifre şi cu mâinile pe pupitrul de comandă al investiţiilor, arătând, în schimb, că pe lângă datele PIB "mai există şi alţi factori" pe care se bazează investitorii. Vom vedea, în viitorul apropiat, ce decizii vor lua aceştia.

Potrivit datelor comunicate de INS, desfacerea de mărfuri a cunoscut cea mai puternică dinamică (+19,3%) în ceea ce priveşte consumul final al gospodăriilor populaţiei. În schimb, autoconsumul producătorilor agricoli (indicator care include şi vânzările de pe pieţele ţărăneşti) a scăzut cu 15%. Per total, cheltuielile au crescut, în perioada ianuarie-septembrie 2007 faţă de acelaşi interval din 2006, cu 10,6%.

Avansul din construcţii abia acoperă cererea

"Creşterea serviciilor este foarte bună, arată că economia începe să se dezvolte, dar avansul construcţiilor aş spune că este nefericit. Sigur, este nevoie de construcţii, dar creşterea aceasta nu este un semn că economia românească s-ar îmbunătăţi, ci mai degrabă se acoperă cererea mare din acest domeniu", a explicat preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari (CFA Romania), Dragoş Cabat, pentru NewsIn.

Potrivit economistului, creşterea bazată pe sectorul imobiliar a avut efecte negative şi în Spania, Grecia sau Turcia. "Începem să observăm o diminuare a diferenţei între creşterea economică în Uniunea Europeană şi creşterea economiei româneşti. Cu cât diferenţa se micşorează, cu atât ne va trebui mai mult să recuperăm decalajele", a mai spus liderul CFA.

Economiştii băncilor arată, în plus, că ritmul de creştere pe segmentul construcţiilor nu va putea fi susţinut, mai ales în condiţiile în care, peste iarnă, activitatea în acest sector se diminuează semnificativ. Creşterile sunt puse pe seama cererii cu mult peste ofertă şi a relaxării, de către bănci, a normelor proprii de creditare.

Folosim prea multe resurse externe

Directorul de trezorerie al ING Bank România, Florin Câţu, consideră că vestea îngrijorătoare o constituie contribuţia negativă a exporturilor nete, care arată dezechilibrele şi faptul că economia foloseşte foarte multe resurse externe.

Tot un factor îngrijorător îl reprezintă creşterea sub aşteptări a investiţiilor străine directe. "Suma este prea mică pentru nevoile economiei româneşti", a spus Câţu. În privinţa creşterii puternice a investiţiilor, analistul a spus că trebuie să vedem ce se ascunde în spatele acestor cifre, mai ales că o serie de achiziţii, precum cele de autovehicule efectuate de firme, apar ca investiţii, nu ca bunuri de consum. "Multe sunt cumpărate astfel pentru a evita costurile suplimentare".

Motive de optimism

Dublarea ritmului de creştere a investiţiilor în bunuri durabile
Creşterea cheltuielilor cu formarea de capital fix, care pot ameliora deficitul comercial
Evoluţia favorabilă a serviciilor, care au contribuit cu 3,4% la creşterea PIB
Temperarea creşterii consumului, care ar putea duce la o revigorare a economisirii
Echilibrarea creşterii între principalii piloni din construcţii (infrastructură, locuinţe, birouri)

Motive de îngrijorare

Evoluţia slabă a producţiei agricole, cu efecte care se repercutează asupra preţurilor
Consumul va creşte susţinut în decembrie
Contribuţia negativă a exporturilor nete la utilizarea PIB
Creşterea bazată pe sectorul imobiliar, care creează instabilitate
Fluctuaţiile ample ale cursului valutar