Coloneii Stanica si Creanga au disparut de la domiciliu

Ei au fost dati in urmarire generala si in consemn la frontiera

Condamnati la 22 de ani de inchisoare si interzicerea unor drepturi pentru instigare la omor deosebit de grav, in cazul asasinarii inginerului disident Gheorghe Ursu, fostul sef al Directiei de Cercetari Penale, colonelul Tudor Stanica si fostul sef al arestului Militiei colonelul Mihail Creanga nu mai sunt de gasit. Ofiterii Serviciului Urmariri din Politia Capitalei care s-au dus la domiciliul acestora cu mandatele de arestare, emise pe numele lor de Curtea de Apel Bucuresti, nu i-au gasit acasa. Membrii familiei au declarat ca nu stiu unde se afla. In consecinta, cei doi au fost dati in urmarire generala si in consemn la frontiera. Judecatorii au apreciat ca Stanica si Creanga se fac vinovati de uciderea disidentului Gheorghe Ursu. Instanta a dispus condamnarea celor doi colonei la 20 de ani de inchisoare, degradare militara si interzicerea unor drepturi civile pe o perioada de opt ani. Instanta a mai aplicat un spor de doi ani de inchisoare, pe motiv ca faptele inculpatilor prezinta circumstante agravante. Pedepsele au fost reduse la jumatate, potrivit decretului de amnistie din 1988. Stanica si Creanga mai sunt obligati, pe langa efectuarea celor 11 ani de detentie, la plata sumei de 333 milioane lei pentru fiecare dintre cei trei membri ai familiei lui Gheorghe Ursu, suma ce va fi indexata cu rata inflatiei. Hotararea poate fi contestata in termen de zece zile la completul de trei judecatori al Curtii Supreme de Justitie. In noiembrie 1985, cum se arata in rechizitoriu, Tudor Stanica si Mihail Creanga au determinat un detinut de drept comun, Marian Clita, "sa exercite acte de violenta" asupra inginerului Gheorghe Ursu, aflat in aceeasi camera de arest. Cei doi ofiteri au luat mai multe masuri care au avut drept rezultat exterminarea fizica a disidentului Ursu. Aceste masuri au insemnat, intre altele, izolarea intr-o celula a arestului in care se aflau numai detinuti periculosi, precum Marian Clita si Gheorghe Radu, cunoscuti pentru comportamentul lor deosebit de violent. Camera respectiva a fost pusa sub interdictie, in sensul ca subofiterii de paza nu aveau voie sa intervina chiar daca din interior se auzeau strigatele de durere ale celui batut. Prin acest mod de actiune, cei doi ofiteri au premeditat moartea lui Ursu, se precizeaza in rechizitoriu. Din cauza batailor primite in arestul Militiei, Ursu a decedat. S-a spus ca acesta ar fi murit din cauze naturale. Dupa caderea comunismului, martorii, printre care si medici, au declarat ca Gheorghe Ursu a murit din cauza unei peritonite ca urmare a infectarii ranilor cauzate de batai. Procurorii militari care au instrumentat dosarul au stabilit, intr-o prima faza a cercetarilor, ca vinovat de moartea lui Ursu este Marian Clita. Condamnat la 20 de ani de inchisoare, acesta a executat 9 ani, dupa care a fost eliberat. El a recidivat insa si a ajuns din nou in arest, sub acuzatia de talharie. In timpul procesului au aparut insa elemente noi care demonstrau implicarea mai multor ofiteri de militie si securitate in asasinarea inginerului Ursu. Gheorghe Ursu a fost arestat in septembrie 1985, asupra sa fiind gasit un jurnal, tinut din tinerete, in care consemnase aspecte mai putin favorabile, sau chiar grave, din activitatea PCR. Securitatea avea informatii ca Ursu pastreaza relatii cu persoane din strainatate, imigranti romani, scriitori si ziaristi. S-a luat masura urmaririi inginerului sub codurile "UDREA" si "CaLaTORUL". La arestare au fost invocate infractiuni de drept comun, respectiv detinerea de mijloace de plata straine si operatii interzise cu monede straine, in locuinta sa fiind gasite 3.000 lire italiene (mai putin de 3 dolari SUA), 5 dolari si 40 marci germane, sume economisite cu prilejul unor calatorii in strainatate. Tudor Stanica si Mihail Creanga au fost cercetati si in alte dosare penale, unul dintre acestia fiind cel care priveste falimentarea Credit Bank. Dupa scoaterea din militie, Stanica a ocupat functia de vicepresedinte al bancii fondate de Marcel Ivan. Mihail Creanga a fost seful Serviciului Juridic, iar colonelul Varban, sef al Serviciului recuperari debite. La declansarea cercetarilor, Tudor Stanica a fugit in Germania, unde a stat circa un an, pana la linistirea spiritelor, dupa care a revenit in tara si a pus pe butuci, alaturi de alti fosti colegi din Militie, Banca Populara.