Codaşi la reciclat becurile fluorescente

Pentru becurile cu substanţe periculoase ar trebui să existe pubele speciale. Clujul ocupă un loc fruntaş din punctul de vedere al punctelor de colectare a becurilor uzate. La colectarea propriu-zisă, oraşul este, însă, pe undeva la coadă.

Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, România şi-a asumat obligaţii privind colectarea deşeurilor reciclabile. Dacă la hârtie, plastic şi metale s-au făcut progrese, la capitolul materiale electrice se bâjbâie. Becurile stau la coadă, deşi au un conţinut toxic ridicat. Este cazul becurilor de tip fluorescent (denumite impropriu neoane), a celor cu descărcare în gaze, vapori de sodiu şi halogenuri metalice.
Statistic, după Bucureşti şi Bacău, Clujul are cele mai multe puncte de colectare a acestor becuri - 79. Dar, din totalul de 158 de tone colectate pentru reciclare în ţară anul trecut, de către firma specializată Recolamp, doar 225 de kg au provenit din judeţul Cluj. „De vină sunt atât lipsa de reacţie din partea unor administraţii locale, cât şi mentalitatea cetăţenilor, obişnuiţi să arunce becurile împreună cu deşeurile menajere”, ne-a spus Raul Pop, director Recolamp.
Reprezentanţii Recolamp au început instalarea de containere în primul rând la reţelele de magazine care comercializează becuri, iar apoi s-a trecut la alte firme sau instituţii publice şi de cultură - inclusiv şcoli - cu consum ridicat. Administraţia locală ar trebui, potrivit normelor legale, (HG 448/ 2005, care a transpus directiva europeană privind deşeurile) să înfiinţeze puncte de colectare, în oraşele cu o populaţie peste 20.000 de locuitori. În lipsa acestora, clujenii aruncă becurile în lada de gunoi, deşi acestea conţin vapori de fluor şi mercur, periculoase atât pentru sănătate, cât şi pentru mediul înconjurător.

Doi operatori locali

La Cluj, funcţionează doi operatori care distribuie containerele la firme. Pe lângă cantitatea semnificativă de calculatoare, monitoare, frigidere şi maşini de spălat, becurile uzate strânse sunt nesemnificative pentru SC Stena DTM. Andrei Marusciac, reprezentantul zonal al acestei firme ne-a declarat că, deocamdată, cantităţile de becuri strânse sunt simbolice: „Singurele becuri colectate recent, circa trei containere, provin din Zalău, de la un engrosist de materiale electrice”.
Mai optimist este Dan Ruscă, reprezentantul operatorului Brantner Servicii Ecologice: „Aşteptăm să se umple containerele instalate la câteva firme”. Operatorii sunt rezervaţi în ce priveşte instalarea de containere pentru becuri la punctele gospodăreşti din cartiere. „Containerele sunt metalice. Dacă nu vor fi protejate, ar putea fi confiscate de căutătorii de deşeuri metalice”, ne-a spus Ruscă.

Becurile ajung în Germania

Becurile colectate sunt expediate în Germania în containere speciale, de la ele recuperându-se capacele de aluminiu. Totodată, se neutralizează vaporii de fluor, respectiv mercur, iar sticla se reciclează. Recolamp, singura reţea naţională de colectare acreditată de Ministerul Mediului pentru deşeuri din surse de iluminat a fost acreditată în anul 2007. Iniţial Recolamp a reprezentat interesele unui grup restrâns de co¬mercianţi de top de echipament electric, ajungând în prezent la 100 de firme.



Vocea străzii

„Am auzit de iniţiativa colectării becurilor. Nu o să merg 5 km să arunc un bec”, Dragoş Giurgiu, 28 ani, agent vânzări

„În vest în fiecare parcare este container pentru becuri. Acolo niciun chiştoc nu se aruncă pe jos”, Ioan Cordoş,47 de ani, şofer TIR

„Ar trebui informată lumea. Să se pună anunţuri în blocuri”, Horea Todea, 34 de ani, director magazin